Frăţia PNL-PSD din Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) l-a dat jos din funcţia de primar general interimar pe omul lui Gabriel Oprea, fostul PPDD-ist devenit UNPR-ist Ştefănel-Dan Marin, ales în 15 septembrie în locul arestatului Sorin Oprescu. Astăzi, în locul lui Marin a fost pus penelistul Răzvan Sava.
La vremea aceea, Gabi Oprea se afla pe cai mari şi prelua prin partiduleţul său tot ce însemna funcţie importantă în instituţii publice, pe lângă parlamentari migraţionişti şi analişti economici – cum este Mircea Coşea -, ce se şi vedeau miniştri. Mărirea şi decăderea lui Oprea s-a repercutat în destinul discipolilor lui: Ştefănel-Dan Marin a fost doborât fulgerător de pe piedestalul pe care îl cocoţaseră consilierii PNL şi PSD ai Primăriei Bucureştiului, cu nici 3 luni în urmă.
Răzvan Sava este noul primar general interimar
PNL a convocat pentru astăzi o şedinţă extraordinară, ca să instaleze un nou interimar la şefia Primăriei Capitalei. Acesta este Răzvan Sava, un alt anonim din Consiliul General. Dar cel puţin acesta este liberal. În şedinţa extraordinară a CGMB convocată de PNL, Sava a fost ales mai întâi viceprimar și apoi a preluat atribuțiile de primar general interimar.
“Mi-am propus patru priorități pe care le voi aplica de mâine. Prioritatea zero este rezolvarea situației la RADET, vreau ca împreună cu conducerea RADET să stabilim niște măsuri clare care se impun, astfel încât bucureștenii să nu aibă probleme cu furnizarea de apă caldă și căldură, mai ales acum, în pragul iernii. Mâine voi convoca o ședință de lucru împreună cu conducerea RADET, astfel încât să luăm o serie de măsuri urgente care se impun în acest moment. Tot mâine voi convoca comitetul de iarnă pentru a vizualiza pregătirile de iarnă. Este chestie de zile sau de ore când vom avea prima zăpadă și știm că la prima fulguială traficul din București este blocat”, a declarat Răzvan Sava, imediat după ce a fost ales.
El a promis că următoarea măsură pe care o va lua este aceea de a le impune funcționarilor să posteze pe site toate contractele aflate în derulare, “astfel încât bucureșteanul să cunoască unde se duc banii din taxe și impozite”.
În urmă cu 3 luni, nici PNL – cu 21 de consilieri (40%) -, nici PSD – cu 17 consilieri (33%) nu şi-au asumat preluarea interimatului. Cei doi viceprimari s-au făcut de râs, fără să le pese însă prea mult.
Pieptea s-a dat la fund pentru Buşoi
Viceprimarul Cornel Pieptea, reprezentantul liberalilor, a şi demisionat din funcţie – doar pentru câteva minute, revenind rapid pe post -, ca să scape de povara interimatului. E drept că la acea vreme Cristian Buşoi fusese desemnat de PNL candidat oficial la fotoliul de primar general pentru alegerile din iunie 2016. iberalii nu doreau să se compromită până atunci, conştienţi că n-ar face nimic la Primăria Capitalei.
Concret, în furtunoasa şedinţă a CGMB din 15 septembrie, Pieptea a demisionat pentru a-i face loc unui nou viceprimar – singurul, conform legii, care putea prelua interimatul la şefia Municipalităţii. Celălalt viceprimar, din partea PSD, Dan Darabont, a anunţat la microfon că partidul nu îl susţine. Cum nici grupul de consilieri PNL, nici cel al PSD nu au vrut să-şi asume responsabilitatea funcţiei, s-a ales varianta unui „neutru” – şi acela de la UNPR-ul Zeului Oprea, deşi s-ar fi putut apela foarte simplu la un independent dintre cei 4 existenţi.
Marin a fost ales viceprimar în locul lui Darabont şi, odată ajuns în funcţie, a putut fi ales şi primar interimar. Imediat ce a trecut “pericolul”, Cornel Pieptea a fost reales viceprimar.
Ştefănel nu şi-a riscat libertatea
Aşa a ajuns la conducerea Primăriei Bucureştilor anonimul Ştefănel-Dan Marin, intrat în CGMB în iunie 2012 pe listele PPDD, partid care a fuzionat anul acesta cu formaţiunea politică a vicepremierului de atunci Gabriel Oprea.
Numai că Ştefănel le-a cam stricat ploile celor din PNL – înfrăţiţi în interese cu PSD. Mai precis, el ar fi trebuit să ducă înainte planul lui Oprescu pentru transformarea RADET în societate comercială. A refuzat, ştiind ce îl aşteaptă dacă semnează: cătuşele.
Trebuie precizat că cele două regii autonome – găuri negre pentru bugetul Capitalei, RADET şi RATB, au fost împărţite frăţeşte între PNL şi PSD: liberalii au luat temoficarea iar oamenii lui Dragnea, transportul în comun – ambele cu subvenţii de sute de milioane de lei în fiecare an.
RADET, marea supărare
Motivul principal al detronării lui Marin este însă unul mai puţin politic: ţine de buzunarele aleşilor din CGMB. Ştefănel n-a vrut să semneze transformarea RADET în societate comercială, aşa cum au aprobat în 8 octombrie şmecherii înfipţi în conducerea Regiei – tot de către CGMB, sub autoritatea căruia se află RADET.
“CA al Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) a avizat documentele necesare transformării regiei în societate comercială. Documentele vor fi înaintate Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) spre aprobare”, informa Regia la acea dată, într-un comunicat transmis redacţiei.
Semnalul Ponta
Victor Ponta – încă premier în acea vreme – a sărit şi el cu un semnal: a anunţat că se va întâlni cu primarul interimar al Capitalei, Ştefănel Dan Marin, pentru a discuta despre situaţia RADET. S-a oprit la atât însă, ştiind ilegalitatea ce se pregătea la nivelul CGMB – care însă n-ar fi putut fi arestat.
„Eu ştiu foarte bine care este situaţia şi în Bucureşti, şi în restul ţării. Ca în fiecare an, noi (Guvernul – n.r.) putem să sprijinim (financiar autorităţile locale, pentru termoficare – n.r.), însă soluţia este o decizie a Consiliului General. O să mă văd şi cu primarul interimar. Nu ştiu exact care sunt majorităţile (politice – n.r.) acolo, cum funcţionează, dar, categoric, trebuie o soluţie radicală, pe care Consiliul General, din motive strict politice – că nu era decizia primarului şi nu este nici acum decizia primarului, ci a Consiliului General -, trebuie să o ia legată de RADET”, a spus Victor Ponta.
CGMB, ca Parlamentul
Pentru a înţelege mai bine situaţia, trebuie spus că CGMB este un miniparlament, iar orice hotărâre luată de acest for are putere de lege pe teritoriul Bucureştiului. La fel cum Parlamentul nu a plătit pentru privatizarea păguboasă a Petrom, spre exemplu, aşa s-ar fi întâmplat şi cu decizia CGMB privind transformarea RADET în societate comercială.
La un singur lucru nu s-au gândit cei care au orchestrat şmecheria: că anonimul Ştefănel va refuza să semneze, în calitate de primar general interimar. Nu minimalizăm aici faptul că acesta are studii juridice. Presiunile au fost enorme asupra lui. Amintim numai ce a fost la vedere: de cel puţin trei ori directorul general al RADET a anunţat public iminenta oprire a încălzirii şi apei calde în Bucureşti, din cauza datoriilor Regiei către Elcen.
Fuziunea ELCEN cu datornicul RADET
În urmă cu doi ani, în 12 septembrie 2012, Victor Ponta anunţa public, pentru prima dată, marea escrocherie pe care o pregătea: unificarea ELCEN cu datornicul ei, RADET. Premierul l-a invitat atunci la şedinţa Guvernului pe primarul general Sorin Oprescu, pentru a-i asigura pe bucureşteni că va fi totul spre binele lor. Guvernul USL abia se instalase la putere iar Ponta nici nu visa că va mai pleca vreodată.
Au fost şterse în acea zi, prin Hotărâre de Guvern, penalităţile de 1,1 miliard de lei ale RADET acumulate la datoria istorică de 1 miliard lei către ELCEN.
De la tribuna Guvernului, Ponta şi Oprescu au anunţat fuziunea ELCEN cu principalul său datornic, RADET, livrată bucureștenilor drept singura soluţie pentru evitarea facturilor mari la încălzire.
Oprescu promitea căldură gratis
Peste doar câteva luni, în martie 2013, Oprescu promitea, nici mai mult, nici mai puţin, că din 2016 căldura va fi GRATIS în bucureşti. Poate pentru Parlament, a cărui clădire consumă agent termic cât tot Bucureştiul…
În această primăvară, Oprescu anunţa cu nonşalanţă că din iarna 2015 – 2016 gigacaloria se va scumpi cu 10,2%, dar el nu a fost de acord cu această majorare operată de Guvern, prin ANRE.
Între timp a picat escrocheria fuziunii ELCEN-RADET. Anunţul a fost făcut de directorul general al ELCEN Bucureşti, Marcel Octavian Nicolaescu – fost viceprimar al Capitalei şi subaltern al lui Oprescu, promovat de liberali.
Nicolaescu spune că în perioada 2009 – 2015, în care el a fost 2 ani viceprimar al Capitalei, RADET a acumulat noi datorii, în ciuda faptului că gradul de încasare de la populaţie este în Bucureşti de peste 90% – cel mai ridicat nivel din ţară.
Şmecherii cu subvenţia
Bugetul Capitalei nu a fost niciodată gândit să acopere integral subvenţia pentru energia termică livrată populaţiei, mai susţine el. Pentru 2015, CGMB a aprobat ca subvenţie pentru populaţie doar 570,4 milioane lei, faţă de 720 milioane lei cât ceruse RADET, iar din această sumă Primăria a achitat doar 430 milioane de lei.
Nicolaescu dădea ca soluţie rectificarea urgentă a bugetului Capitalei, astfel încât CGMB să aloce ca subvenţie pentru RADET încă cel puţin 200 milioane de lei, sumă ce trebuie plătită în acest an, în integralitate, către ELCEN. Problema este că bugetul RADET nici măcar nu fusese aprobat, acest lucru întâmplându-se abia de curând.
Gaura neagră
Numai că banii nu au fost alocaţi printr-o rectificare a bugetului; CGMB a aprobat în 16 noiembrie contractarea unui împrumut de 248 de milioane de lei de la Ministerul Finanţelor, pentru “cheltuielile curente privind asigurarea furnizării energiei termice în sezonul rece 2015-2016.
Banii ajung însă doar până la sfârşitul anului. Apoi “gaura neagră” va înghiţi alţi bani, de data aceasta din plăţile abonaţilor pentru lunile noiembrie şi decembrie.
