Ionuț Bălan, un argeșean de 39 de ani, este propus pentru arestarea preventivă, pentru 30 de zile, sub acuzația de terorism.
Ionuț Bălan, cunoscut sub pseudonimul Ibrahim, a fost reținut după ce au apărut informații conform cărora a fost radicalizat de gruparea teroristă DAESH într-o închisoare din Franța, în urmă cu mai mulți ani, și a continuat să țină legătură cu membrii celulei care a stat în spatele atacului de la Paris, din 2015.
Mai mult, Bălan ar fi adunat informații despre Baza Militară Mihail Kogălniceanu, de la Constanța, cu intenția de a o arunca în aer. Bărbatul și-a recunoscut parțial faptele.
Cel mai grav este faptul că teroristul din Argeș nu pare să fie un lup singuratic sau un caz singular. Într-o conferință de presă, Ovidiu Marincea, purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informații, a atras atenția că “fenomenul radicalizării începe să se manifeste la cetățenii români convertiți la islamism”.
“Mai multe țări europene și-au actualizat legislația în domeniul de prevenire și combatere a terorismului și sperăm că acest lucru se va întâmpla și la noi în țară. (…) Avem o lege care ne ajută în activitatea noastră, dar legea ar trebui actualizată potrivit tuturor directivelor europene. Avem nevoie să fie incriminată călătoria spre teatrele de război, lucru care nu se află astăzi în lege și toate celelalte țări au adoptat-o. Să fie incriminate și acele activități oarecum pasive ale unor cetățeni — cei care fac schimb de informații despre teatrele de război, propagandă jihadistă—, nu numai activitățile celor care postează, ci și ale celor care urmăresc. Există mecanisme care permit reținerea documentelor de identitate în alte țări când există astfel de suspiciuni. Această lege trebuie modificată și adaptată realităților actuale”, a declarat Marincea.
Marincea a vorbit și de profilul celor care ajung să comită acte de terorism: “Deși am avut diferite cazuri de teroriși, teroristul în șlapi sau teroristul-butelie, de fiecare dată profilul este aproximativ același. Vorbim despre persoane neadaptate societății, marginalizate, eventual care provin din zone defavorizate. De obicei, aceste persoane sunt asociate criminalității de mică anvergură, care au comis infracțiuni mărunte. Sunt persoane excluse din societate și care adună frustrări. SRI constată un trend crescător al numărului situațiilor punctuale al cetățenilor străini și români care necesită măsuri de monitorizare complexă. Fenomenele radicalizării și autoradicalizării încep să se manifeste și în rândul cetățenilor români convertiți la islamism. Cei mai mulți s-au convertit și radicalizat în țări vest-europene”.
