Flăcările din clubul Colectiv au fost de aproape 7 ori mai violente decât în mod normal, din cauza instalaţiei de ventilaţie aspirantă care a cedat în momentul izbucnirii incendiului, rămânând în funcţiune doar sistemul care aducea aer din exterior, ducând la amplificarea focului.

colectiv - scena insemex 2
<strong>sursă foto expertiza INSEMEX<strong>

Concluzia apare în suplimentul de expertiză realizat de Institutul Naţional de Expertiză Criminalistică (INEC), obţinut în exclusivitate de Mediafax.

În raport se arată că în clubul Colectiv funcţionau două sisteme de ventilaţie, unul aspirant, care scoatea substanţele în exteriorul clădirii, şi un altul care aducea aerul proaspăt. În noaptea de 30 octombrie, la câteva secunde după izbucnirea incendiului, sistemul de ventilaţie aspirant a cedat iar sistemul rămas în funcţiune a adus oxigen care a alimentat flăcările.

“Sistemul de ventilaţie a avut un rol determinant în ceea ce priveşte regimul aerodinamic pe perioada desfăşurării procesului de ardere din incinta clubului Colectiv. Turbulenţele devin mult mai pronunţate în cazul utilizării doar a ventilatorului de introducere a aerului proaspăt, respectiv a prezenţei în interior a unei presiuni calorice”, notează experţii.

În unele zone din club, flăcările s-au propagat cu o viteză de aproape şapte ori mai mare faţă de rezultatele obţinute la experimentele dispuse de procurori.

“Considerând valorile vitezelor de propagare a frontului de flacără, pe cele trei direcţii analizate, rezultă o viteză medie de propagare de 0.56 m/s. Având în vedere caracterul pulsatoriu al propagării frontului de flacără, pe anumite porţiuni din interiorul celulelor delimitate de grinzile principale şi secundare ale tavanului, vitezele frontului de flacără au depăşit valoarea medie arătată mai sus, ajungând temporar la valoarea de 3,5 m/s.”, se mai arată în document.

Cei trei administratori ai clubului Colectiv le-au declarat procurorilor că au preluat locația cu tot cu sistemele de ventilaţie.

Ancheta, nefinalizată nici după 5 luni

Ancheta procurorilor nu este gata nici după 5 luni de la  catastrofa în urma căreia au murit 64 de tineri.

În 22 martie, premierul Dacian Cioloș a făcut publică sinteza raportului întocmit de Corpul de control al Guvernului asupra intervenției autorităților iar concluzia este cutremurătoare: ”acțiunea a avut elemente de improvizație” iar șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) – Raed Arafat – ”a coordonat la fața locului doar activitatea de prim ajutor calificat și asistență medicală, nu întreaga intervenție”.

A doua zi, în 23 martie, criminaliştii au ridicat noi probe, atât din clubul Colectiv, cât şi din clubul Salsa, situat alături, se arată în raportul INEC. La testele făcute pe aceste probe s-au găsit substanţe toxice care nu au fost depistate la expertize.

“Pentru proba de aer colectată din clubul Colectiv, CV-1, s-a evidenţiat prezenţa a 21 de compuşi organici, compuşi majoritari ca procent fiind toluilaldehida, acetofenona, antrachinona, nitrotoluen, dimetoxibenzen, dietoxidenzen, benzaldihida şi difenileter, care nu s-au regăsit în cadrul expertizei şi descrise în expertiza INEC”, notează experţii care au făcut suplimentul de expertiză.

author avatar
Mirela Egeea
Share.
Leave A Reply

© 2024 Secunda Publishing. Designed by Acronim Solutions.
Exit mobile version