România a construit din fondurile europene în exercițiul financiar 2007 – 2013 numai 368 de kilometri de drumuri noi, în timp ce Polonia a realizat 1.886 km, de 5 ori mai mult, relevă datele Comisiei Europene (CE).
Este primul exerciţiu financiar al României de după aderarea la Uniunea Europeană iar numărul de kilometri de drumuri noi este unul dintre indicatorii folosiţi de experţii Comisiei Europene pentru a evalua impactul fondurilor structurale acordate în perioada 2007 – 2013 în statele membre.
„Per ansamblu, finanţarea europeană a condus (în România – n. red.) la construirea a 368 km de drumuri noi, din care 314 au fost pe reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T), şi la îmbunătăţirea a 1.893 km de drumuri, noile drumuri construite au reprezentat circa 12% din totalul drumurilor construite în perioada respectivă“, se arată în raportul Comisiei Europene pentru România, citat de Ziarul Financiar.
De asemenea, s-au construit 22 km de căi ferate noi (toate în cadrul programului TEN-T, reţeaua de transport care vrea să conecteze statele membre) şi modernizarea a 122 km de linii de căi ferate existente.
„Suplimentar, s-a sprijinit dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Iaşi, care a devenit operaţional în 2015, extinderea sistemului de diguri din portul Constanţa şi construcţia Magistralei de metrou 5 din Bucureşti (Eroilor – Drumul Taberei – n. red.). Magistrala de metrou, care are un buget de 453 mil. euro, are o lungime de 7,2 km şi încă nu este finalizată“, se mai arată în raport.
În ceea ce priveşte indicatorul „km de drumuri reconstruite“, datele centralizate de Comisia Europeană arată că în România s-au îmbunătăţit, pe banii UE, 1.893 de kilometri de drumuri, în timp ce în Polonia s-au consolidat 7.216 km de drumuri, de aproape patru ori mai mult decât în România. În acelaşi timp, în Ungaria s-au reconstruit peste 2.500 de kilometri de drumuri, în Cehia peste 2.000 km, iar în Bulgaria puţin peste 1.000 km.
În acelaşi timp, Ungaria a construit 502 kmde drumuri noi, Cehia – 312 km, iar Bulgaria 175 de km. Cum se explică aceste diferenţe?
El a precizat totuşi că datele trecute în raportul Comisiei Europene pentru România sunt aferente anului 2014, astfel că anii finali (2015 de implementare şi 2016 de transmitere a cererilor finale către Comisia Europeană) aduc finalizarea/fazarea multor proiecte cu cheltuieli efectuate şi transmise.
„Teoretic, stăm rău comparativ cu celelalte state. Practic, având în vedere efortul ultimilor 2 ani stăm un pic mai bine. La 30 septembrie 2016 pe programul de transport absorbţia efectivă se ridica la 70,14% (3 miliarde de euro). Mai avem la Comisie încă 300 de milioane de euro în verificare, asta înseamnă încă câţiva kilometri realizaţi (construiţi sau reabilitaţi)“, a mai spus Dragoş Jaliu.
