Exim Bank

the GROUP

Borsec

Samsung

Carrefour

Deichmann

Dedeman

Metro

Auchan

 

Cotnari

ComputerLand

Sony

Arctic

Dacia

Rompetrol

Penny

Selgros

JUSTIȚIE: “Pinalti” a scăpat de pușcărie după doar 4 luni și jumătate din condamnarea de 3 ani și 3 luni / ANM: Un val de aer polar a acoperit România, până duminică / POLITICĂ: Luni se întrunește CEX-ul PSD pentru eliminarea lui Stănescu și Firea

Breaking News:
 

Livia Stanciu (CCR) își motivează opinia separată privind Secția specială de anchetare a magistraților

Judecătorul CCR Livia Stanciu, fost președinte al ÎCCJ, își motivează opinia separată față de majoritatea membrilor CCR în decizia pronunțată în 23 ianuarie prin care a declarat constituțională înființarea Secției speciale de anchetare a magistraților – articol adoptat de Parlament, înainte de Crăciun, în Legea 303/2004. 

Stanciu apreciază că “prin înfiinţarea – în baza art.I pct.45 din legea supusă controlului de constituţionalitate – în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, având o competenţă materială după calitatea persoanei (judecător sau procuror, inclusiv judecător sau procuror militar şi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii) au fost încălcate prevederile constituţionale ale art.16 alin.(1) referitoare la principiul egalităţii în faţa legii şi ale art.148 alin.(2) şi (4) referitoare la angajamentele pe care România şi le-a asumat prin aderarea la Uniunea Europeană”.

Concret, Livia Stanciu susţine că nu există nicio justificare pentru ca magistraţii să fie supuşi unui tratament special, prin înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

“Constatăm că nu există o astfel de măsură pentru parlamentari, pentru membrii Guvernului, pentru funcţionari sau pentru vreo altă categorie profesională. Nu există nicio justificare pentru ca magistraţii să fie supuşi unui tratament special, nici măcar din perspectiva asigurării protecţiei acestora. Pentru efectuarea unei cercetări penale eficiente este necesar ca magistratul să fie investigat ca orice cetăţean, în funcţie de natura infracţiunii pretins a fi săvârşită de către acesta”, se mai arată în opinia separată, publicată marţi pe site-ul CCR.

Livia Stanciu opinează că este pusă sub semnul întrebării specializarea procurorilor din cadrul ei, deoarece aceştia ar fi puşi în situaţia de a instrumenta cauze referitoare la toate infracţiunile reglementate de Codul penal şi de legile speciale.

Se va ajunge, astfel, ca o parte din cauzele aflate în competenţa unor procurori cu experienţă să treacă în competenţa altor procurori care, deşi bine pregătiţi profesional, nu vor avea aceeaşi experienţă în instrumentarea cauzelor care presupun o anumită specializare.

Diferență de tratament juridic

“Prin urmare, constatăm că prin înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie se creează o diferenţă de tratament juridic în cadrul aceleiaşi categorii de făptuitori – cetăţeni ai României -, fără a exista vreo justificare obiectivă şi rezonabilă, ceea ce atrage încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie cu privire la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări. Totodată, înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie nu are nicio legătură cu modernizarea justiţiei din România, justiţie care se află într-o evoluţie pozitivă vizibilă, apreciată de rapoartele succesive ale Mecanismului de Cooperare şi de Verificare, ci reprezintă doar un ‘experiment judiciar’ pregătit superficial, în lipsa oricăror studii şi programe şi fără o analiză amănunţită şi riguroasă”, susţine Livia Stanciu.

În opinia sa, CCR ar fi trebuit să constate dacă obiectivul urmărit de legiuitor, acela de combatere a infracţiunilor comise de magistraţi, are la bază o analiză care să arate nivelul infracţionalităţii în rândul acestei categorii.

“Or, câtă vreme nu există o expunere de motive corespunzătoare care să releve faptul că fenomenul infracţionalităţii în rândul magistraţilor are o amploare care să justifice înfiinţarea unei secţii speciale pentru combaterea lui, nu ne aflăm în prezenţa niciunui criteriu obiectiv şi raţional. Crearea unei secţii specializate pentru cercetarea magistraţilor nu a fost justificată de apariţia unei situaţii obiective ce ar necesita o schimbare de politică penală, întrucât faptele de corupţie comise de magistraţi nu reprezintă, nici prin tipologie şi nici prin număr, un fenomen aparte în comparaţie cu cele săvârşite de alte categorii profesionale”, se mai arată în opinia separată.

Plenul CCR a adoptat cu unanimitate de voturi, pe 23 ianuarie, obiecţiile de neconstituţionalitate privind patru articole din legea de modificare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, în timp ce pentru respingerea obiecţiilor referitoare la alte dispoziţii ale actului normativ s-a înregistrat majoritate de voturi.

“În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de un număr de 29 de senatori aparţinând grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite, şi a constatat că dispoziţiile art. I pct. 2, 4, 29 şi 61 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituţionale. Cu majoritate de voturi, a respins obiecţia de neconstituţionalitate formulată de aceiaşi autori şi a constatat că celelalte dispoziţii ale legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituţionale în raport de criticile formulate”, se precizează într-un comunicat al CCR.