Tăriceanu: “Să ne raportăm la legislaţia europeană care constituie un model fără îndoială şi pentru România, să ne uităm că sunt ţări în care nu există această prevedere de abuz în serviciu. Să ţinem cont de faptul că această prevedere este o moştenire din perioada comunistă şi stalinistă şi să facem un Cod penal care să fie modern comparabil cu prevederile care se regăsesc la nivel european”!
Ambasada Germaniei la Bucureşti a postat un mesaj pe Facebook în care arată că abuzul în serviciu este reglementat în mai multe legi fiscale, din dreptul disciplinar şi în Codul Penal din această țară, după ce parlamentarii PSD și ALDE au invocat în repetate rânduri faptul că România este printre puținele state din Europa care nu a renunțat la incriminarea acestei infracțiuni.
“În Germania, urmărirea penală a abuzului în serviciu este reglementată prin intermediul mai multor paragrafe din legi fiscale, din dreptul disciplinar şi din codul penal. Pedepsele ajung de la amenzi modeste până la măsuri disciplinare şi chiar pedepse considerabile cu privare de libertate”, se arată în mesajul ambasadei Germaniei în România.
Codul penal a fost modificat de Parlament în 4 iulie cu reduceri de pedepse și dezincriminări ale mai multor infracțiuni.
Prevederile referitoare la abuzul în serviciu de la articolul 297 din Codul Penal au fost modificate astfel încât pedeapsa a fost redusă iar cei care comit o astfel de infracțiune pentru terți, absolviți de vină:
“Art.297.- (1) Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu reglementate expres prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de guvern sau ordonanţă de urgenţă, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit şi prin aceasta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani sau amendă”.
Mai mulți politicieni români, printre care președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, și – mai recent – premierul Viorica Dăncilă au declarat că mai multe state europene au renunțat la incriminarea abuzului în serviciu.
“Numai 7 state au abuz în serviciu, majoritatea statelor din UE nu ştiu ce înseamnă abuzul în serviciu”, a spus Dăncilă.
Germania este unul dintre cele 12 state partenere, alături de Belgia, Canada, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Suedia şi SUA, care au transmis, pe 28 iunie, autorităţilor române un mesaj comun prin care cer să nu fie slăbit statul de drept prin modificarea Codului Penal şi a Codului de procedură penală.
“Noi, partenerii şi aliaţii internaţionali ai României, facem apel la toate părţile implicate în modificarea Codului Penal şi a Codului de procedură penală să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracţionalităţii şi corupţiei. România a demonstrat un progres considerabil în combaterea corupţiei şi construirea unui stat de drept eficient. Îi încurajăm pe români să continue pe această cale. Partenerii UE evocă de asemenea concluziile Consiliului European privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, din 12 decembrie 2017, care solicitau României să îşi concentreze eforturile asupra consolidării progreselor obţinute, să evite orice paşi înapoi şi să apere independenţa judecătorilor şi procurorilor”, se arată în declaraţia făcută în numele Belgiei, Canadei, Danemarcei, Elveţiei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Luxemburgului, Olandei, Norvegiei, Suediei şi Statelor Unite ale Americii.
Semnatarii au atras atenţia că este importantă opinia Comisiei de la Veneţia.
“Urmărim cu atenţie schimbările la codurile penal şi de procedură penală şi ne menţinem îngrijorarea că mai multe dintre ele pot împiedica cooperarea internaţională în domeniul aplicării legii şi pot afecta negativ lupta împotriva infracţiunilor violente, a infracţionalităţii organizate transfrontaliere, a infracţiunilor financiare şi a traficului de droguri şi de fiinţe umane. Încurajăm toate părţile implicate să reexamineze răspunsul experţilor juridici români precum Consiliul Superior al Magistraturii şi să solicite sprijinul experţilor juridici internaţionali cum sunt Grupul Statelor împotriva Corupţiei şi Comisia de la Veneţia”, se mai arată în adresă.
