Judecat pentru constituire de grup infracțional organizat și complicitate la trafic de influență în megadosarul retrocedării ilegale a Ferma Băneasa și a Pădurii Snagov – din care a fost disjuns un dosar în care Călin Popescu Tăriceanu este judecat pentru mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului -, iar de curând urmărit penal într-un nou dosar, jurnalistul Dan Andronic lansează un nou scandal în justiție.
Andronic susţine, într-un articol publicat pe evz.ro, că arhiva SIPA – fostul serviciu secret al Ministerului Justiției –ar fi fost copiată în timp ce era inventariată de comisia desemnată de Monica Macovei, comisie formată din judecătorul Cristi Danileţ şi procurorul DNA Paul Dumitriu.
“De ce a tăcut Cătălin Predoiu? Pentru că din această nesecată oază de documente, până la un anumit moment istoric, s-au servit toţi. Despre ce este vorba? Despre dovezi că din arhiva SIPA, în timp ce era inventariată de comisia desemnată de Monica Macovei, au fost copiate documente. Despre dovezi că din arhiva SIPA au fost sustrase şi distruse dosare ale unor magistraţi care, ulterior, au avansat ierarhic până la cel mai înalt nivel”, scrie Andronic pe evz.
Dan Andronic susţine că a consultat mai multe documente şi a discutat cu mai multe persoane din sistem, prima comisie de inventariere fiind constituită în mandatul Monicăi Macovei, în martie 2006, fiind funcţională până la finalul anului. Comisia ar fi avut rolul de a pune în ordine arhiva pe criterii arhivistice.
“Numai că acele criterii arhivistice au însemnat distrugerea sistemului de cartoteci folosit pentru arhivele de tipul celei a SIPA şi aplicarea unor crtiterii de inventariere care făceau orice căutare imposibilă. Ulterior, s-a constatat că această comisie nu şi-a îndeplinit integral atribuţiile pentru că după ce a pus-o în ordine a ignorat a doua obligaţie prevăzută în Hotărârea de Guvern 127/26.01.2006, care specifica în mod clar că aceste documente trebuie predate, după inventariere, către Arhivele Naţionale, instituţiile de siguranţă naţională etc”, scrie Andronic.
Drept urmare, în anul 2007, a apărut a doua comisie, din care făceau parte judecătorul Cristi Danileţ şi procurorul Paul Dumitriu.
Andronic susţine că poate spune “cu certitudine”, pe baza documentelor consultate şi a declaraţiilor unor persoane din sistem, că unul dintre cei doi, Cristi Danileţ, ar fi fost implicat în distrugerea şi copierea arhivei.
Jurnalistul scrie că cei doi magistraţi nu au întocmit procese verbale sau rapoarte privind arhiva SIPA, susţinând că s-ar fi ferit să lase vreo urmă. Ulterior, susţine jurnalistul, s-ar fi constituit o altă comisie care ar fi avut rolul de a se ocupa de informaţiile clasificate, condusă de Dumitriu.
Andronic indică un raport al fostului ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu, potrivit căruia membrii comisiei ar fi ridicat documente pe care i le-au dat lui Macovei, precizând că nu sunt indicii că acestea ar fi fost restituite.
“Un fost membru al comisiei ne-a declarat că, din ceea ce îşi aminteşte, în incinta arhivei se afla un xerox ultra performant la care s-au copiar mai multe doscumente, că existau ştersături în notele informative şi chiar adnotări făcute din mână, cel mai probabil de către judecătorul Cristi Danileţ”, scrie Andronic.
Andronic citează surse care spun că au fost sustrase 12-14 dosare ale unor magistraţii care au evoluat ulterior pe scara ierahică până la cel mai înalt nivel. În anul în care se prespune că au fost sustrase documentele, camerele de supraveghere ale SRI din incinta arhivei nu au funcţionat timp de trei luni, mai spune Andronic.
Desecretizarea arhivei SIPA, anunțată de fostul ministru Prună, a înspăimântat AMR și UNJR
Amintim că anunțul Ralucăi Prună, ministru al Justiției în Guvernul Cioloș, privind desecretizarea arhivei SIPA a înspăimântat Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) şi Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) – al cărei președinte de onoare (după ce ani de zile a fost președinte plin) este Viorica Costiniu, judecător de 33 de ani (din 1983) și șefa Secției Penale de la Curtea de Apel București.
Ministrul Prună a argumentat anul trecut că “arhiva SIPA trebuie să înceteze să mai fie motiv de speculații și suspiciuni”.
Proiectul supus dezbaterii publice de ministrul Prună în vara anului trecut – și pentru care aMR și UNJR au declanșat proteste, cerându-i premierului Dacian Cioloș demiterea acesteia – prevede inventarierea arhivei, timp de maxim 6 luni, de o comisie formată din 2 reprezentanți al Ministerului Justiției (MJ) 2 ai ANP și câte unul al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), al Înaltei Curți de Casație și Justiție și al Parchetului de pe lângă ÎCCJ.
“Comisia va inventaria arhiva, va propune structurii de securitate din cadrul Ministerului Justiției clasificarea, declasificarea, trecerea la un alt nivel de clasificare sau de secretizare a documentelor inventariate, respectiv distrugerea acestora, conform dispozițiilor legale, va preda, după declasificare, în baza proceselor-verbale de predare-primire, către ANP, dosarele de personal ale foștilor angajați ai DGPA identificate în arhivă, va preda, către Arhivele Naționale, documentele cu valoare istorică, iar structurii de securitate a Ministerului Justiției îi vor fi predate documentele clasificate și, respectiv, pe cele propuse spre distrugere”, se mai arată în proiect.
După venirea la putere a Guvernului Grindeanu, proiectul privind desecretizarea arhivei SIPA a fost abandonat, până când, iată, Dan Andronic aduce din nou în actualitate scandalul.
Tudorel Toader: Dacă informaţia se dovedeşte adevărată, cine a copiat arhiva SIPA va trebui să răspundă
Tudorel Toader, ministerul Justiţiei, a declarat, luni, după dezbaterile privind codurile penale, că cine a copiat arhiva SIPA va trebui să răspundă, dacă se dovedeşte că afirmaţiile jurnalistul Dan Andronic sunt reale.
“Arhiva se află în păstrare. În prezent e securizată de ANP. Cine a făcut copii va trebui să răspundă, dacă informaţia se dovedeşte adevărată. Nu am cunoştinţă că s-ar fi copiat. După ce trec aceste zile, voi vedea fizic această arhivă”, a declarat ministrul Justiţiei.
Monica Macovei: Nu credeți în minciunile lui Dan Andronic și Antenei 3
Iată ce scrie monica Macovei pe Facebook:
“Spun încă o dată foarte ferm: nu am primit niciun dosar din arhiva SIPA. Nu am fotocopiat niciun dosar din arhiva SIPA. Nu am sustras și distrus niciun dosar SIPA. Nu am avut nicio informație despre judecători sau procurori din dosarele SIPA.
Eu am decis desființarea acestui serviciu secret, întrucât existau informații în spațiul public că făcea abuzuri. Justiția nu avea nevoie de un serviciu secret. Am decis să desființez SIPA, iar arhiva să fie inventariată și predată Administrației Penitenciarelor. Am fost singurul ministru care a decis desființarea unui serviciu secret.
Minciunile publicate astăzi de Evenimentul Zilei și rostite aseară de Dan Andronic la România TV sunt cu atât mai grave, cu cât, de-a lungul timpului, am scris și am spus adevărul despre arhiva SIPA. Chiar în noiembrie 2016, când pe același subiect mințea Antena 3, am făcut următoarele precizări:
“Nu credeți minciunile Antenei 3. Nu am avut informații despre magistrați, ca ministru al Justiției, din arhiva DGPA (fost SIPA).
Acesta este adevărul, minciunile Antenei 3 otrăvesc deja spațiul public. O dată la câteva săptămâni, oamenii condamnatului Voiculescu rostogolesc aceleași minciuni, fără oprire. Aseară au reluat subiectul SIPA, fostul serviciu de informații al Ministerului Justiției, în floare pe vremea lui Năstase&Stănoiu.
Judecătorul Cristi Dănileț a fost una din persoanele desemnate să inventarieze arhiva fostului SIPA și știe cel mai bine ce s-a întâmplat atunci: nu a ajuns la mine nicio informație despre magistrați.
Printre primele decizii pe care le-am luat ca ministrul al Justiției a fost schimbarea activității SIPA și, ulterior, desființarea acestui serviciu. În ianuarie 2006, obțineam acordul Guvernului pentru desființarea DGPA, fost SIPA, iar întregul patrimoniu al DGPA să fie inventariat şi predat către Administraţia Naţională a Penitenciarelor.
La sfârșitul lunii iunie 2006, procesul de desfiinţare a DGPA s-a încheiat, iar baza logistică a fost predată Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, potrivit prevederilor HG 127/2006.
Precizările lui Cristi Dănileț, postate pe pagina de Facebook, sunt următoarele:
“2.11.2016 – Antena 3 a dezinformat ieri seară. Monica Macovei a desfiinţat SIPA şi nu a avut nici o informatie despre magistrati. Sunt mincinoase acuzaţiile care s-au adus la adresa mea si a dumneaei.
1. Fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei a desfiintat SIPA. Este, după ştiinţa mea, singurul caz când un ministru desfiinţează un serviciu secret aflat in subordinea sa.
2. Imediat după preluarea mandatului, Macovei a oprit strângerea de informaţii despre magistraţi. Toate dosarele, inclusiv notele informative de la serviciile teritoriale au fost depozitate la sediul central, situat în clădirea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, iar încăperea a fost sigilată.
3. Pe baza ordinului dat de ministrul Macovei, pentru a intocmi un raport destinat opiniei publice despre activitatea fostei SIPA (redenumita DGPA sub ministrul anterior), eu am făcut parte din comisia de inventariere a documentelor din arhivă. Accesul s-a făcut cu autorizaţii emise potrivit Legii privind protecţia informaţiilor clasificate şi în condiţii stricte, fiind interzis să intrăm cu aparatură electronică sau cu genţi asupra noastră.
4. Inventarierea a avut loc doar parţial, iar raportul nu a mai fost întocmit, căci mandatul Monicai Macovei a fost revocat dupa trei luni de la intrarea Romaniei in UE. Noul ministru Chiuariu a schimbat ordinul lui Macovei si se pare că alte persoane ar fi continuat această activitate.
5. Nicio informaţie din arhiva SIPA nu a ajuns la ministrul Macovei. Nicio astfel de informaţie nu a fost folosită în vreun fel de către membrii comisiei, asemenea fapte constituind infracţiune.
6. Pe baza documentelor pe care le-am văzut personal (aproximativ 300 de note informative), precizez: anterior mandatului Macovei, SIPA/DGPA a cules şi informaţii privind viaţa privată a magistraţilor şi a altor categorii de persoane aflate in contact cu sistemul de justiţie. Fiind revoltat că nimeni nu a fost tras la răspundere vreodată pentru activitatea ilegală a acestui serviciu faţă de colegii mei magistraţi, am decis să fac aduc la cunoştinţa publicului aceste aspecte, prin relatări constante în presă făcute începând cu mai 2007, dar şi în cadrul unei conferinţe special organizate în 2008 de către o asociaţie a magistraţilor”.
Solicit Evenimentului Zilei să publice precizările mele și să spună adevărul, și nu minciuni”.
Danileţ: Nu am modificat, copiat sau divulgat informaţii din arhiva SIPA
Judecătorul Cristi Danileţ susține însă că nu a modificat, copiat sau divulgat informaţii din arhiva SIPA.
“Nu am modificat, copiat sau divulgat vreo informaţie conţinută în documentele din Arhiva SIPA. Monica Macovei este cea care a desfiinţat SIPA şi nu a avut nici o informatie despre magistrati.
Imediat după preluarea mandatului în decembrie 2004, ministrul Macovei a numit un procuror la conducerea DGPA (fosta SIPA) şi a dispus stoparea activităţii de strângere a informaţiilor despre magistraţi. Activitatea s-a redus doar la colectarea de informaţii vizând sistemul penitenciar.
Noul director general al DGPA a prezentat un raport în comisiile de specialitate ale Parlamentului cu privire la activitatea acestui serviciu”, spune judecătorul Cristi Danileţ pe blogul său.
Magistratul precizează că la sfârşitul anului 2005 ministrul a solicitat Guvernului să aprobe desfiinţarea DGPA, cea ce s-a întâmplat la începutul anului următor.
“Este, după ştiinţa mea, singurul caz când în România se desfiinţează în mod total un serviciu secret. S-a înfiinţat o comisie de lichidare a acestui serviciu, din care am făcut parte în calitate de magistrat şi consilier al ministrului justiţiei, pentru a urmări operaţiunile de preluare a documentaţiei.
Cu excepţia directorului DGPA, niciun membru nu a venit în contact fizic cu arhiva. Întreg personalul (aproximativ 200 persoane), alcătuit în majoritatea sa din ofiţeri de informaţii preluaţi din alte servicii ale statului, inclusiv fosta Securitate, a fost disponibilizat.
Toate dosarele, inclusiv notele informative de la cele 10 servicii teritoriale au fost depozitate la sediul central, situat în clădirea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, iar încăperea a fost sigilată”, mai scrie judecătorul.
Danileţ precizează că a făcut parte din comisia de inventariere a arhivei, arătând că accesul s-a făcut 2007, fiind interzis accesul cu aparatură sau genţi în încăpere.
“Nu am cunoştinţă de existenţa vreunor aparate de copiere sau ca materiale din arhivă să fie depozitate pe alt mediu de stocare decât cel imprimat. S-au completat procese-verbale de desigilare şi resigilare cu ocazia celor trei intrări în incintă.
Inventarierea a avut loc doar parţial, numai cu privire la tipul de informaţii strânse de SIPA, iar raportul nu a mai fost întocmit, căci mandatul Monicai Macovei a fost revocat dupa trei luni de la intrarea Romaniei in UE. Noul ministru Chiuariu a schimbat ordinul lui Macovei si se pare că alte persoane ar fi continuat această activitate.
Nu am cunoştinţă de niciun raport cu privire la lipsa unor documente din arhivă; de altfel, această lipsă nici nu s-ar fi putut constata din moment ce documentele nu erau încă inventariate, ci erau doar depozitate aşa cum au fost trimise de la structurile teritoriale”, spune Danileţ.
Judecătorul Danileț susţine că nicio informaţie din arhivă nu a ajuns la Macovei şi nu a fost folosită de vreun membru al comisiei, aceste fapte reprezentând infracţiuni.
Danileţ spune că a văzut aproximativ 300 de note informative, numărul total fiind de câteva mii, datând doar din perioada 2001-2005, restul fiind arse din ordinul miniştrilor de justiţie anteriori.
“Anterior mandatului Macovei, SIPA/DGPA a cules şi informaţii privind viaţa privată a magistraţilor şi a altor categorii de persoane aflate in contact cu sistemul de justiţie.
Fiind revoltat că nimeni nu a fost tras la răspundere vreodată pentru activitatea ilegală a acestui serviciu faţă de colegii mei magistraţi, am decis să fac un raport verbal cu privire la activitatea SIPA.
Astfel, am adus la cunoştinţa publicului aceste aspecte, prin relatări constante în presă (Revista22, pesurse.ro, EvZ) şi pe blogul personal (aici) făcute începând cu luna mai 2007, în cadrul unei conferinţe special organizate în 2008 de către o asociaţie a magistraţilor la care au participat şi reprezentanţi ai unor ambasade, precum şi într-o carte despre corupţia din justiţie publicată în anul 2009″, mai scrie judecătorul Danileț.
Dosarul retrocedării ilegale a Fermei Băneasa, de 1 an în instanță
Andronic este judecat în dosarul ce cu 23 de inculpați – în afară de alți 3 pentru care s-a cerut arestarea preventivă în lipsă – care au contribuit la retrocedarea ilegală a Pădurii băneasa și a unei porțiuni din Pădurea Snagov.
Procurorii DNA Brașov au trimis instanței dosarul în data de 18 mai 2016.
Iată cine sunt inculpații, faptele lor și ce măsuri preventive s-au dispus în continuare, potrivit DNA:
- în stare de arest la domiciliu (perioadă care se scade din pedeapsa finală cu încisoarea):
TRUICĂ REMUS, om de afaceri, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
– constituirea unui grup infracțional organizat,
– trafic de influență, în formă continuată,
– spălare a banilor, în formă continuată,
– complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave,
– dare de mită,
AL ROMÂNIEI PAUL PHILIPPE, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
– cumpărare de influență, în formă continuată,
– spălare a banilor, în formă continuată,
– complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave,
- sub control judiciar a inculpaților:
ANDRONIC DAN CĂTĂLIN, consultant politic, jurnalist, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
– constituirea unui grup infracțional organizat, în forma aderării,
– complicitate la trafic de influență, în formă continuată,
MARCOVICI MARIUS ANDREI, administrator al unei societăți comerciale, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
– constituirea unui grup infracțional organizat, în forma aderării,
– complicitate la trafic de influență, în formă continuată,
– spălare a banilor, în formă continuată,
MATEESCU LUCIAN CLAUDIU, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
– constituirea unui grup infracțional organizat, în forma aderării,
– complicitate la trafic de influență, în formă continuată,
SIN GHEORGHE, la data faptelor secretar general al Academiei de Științe Agricole din România, în prezent președinte al aceleiași instituții, cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave,
DIMA NICULAE, la data faptelor secretar al Localității Snagov și membru în comisia locală de fond funciar, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave,
CHIRIAC THEODOR, la data faptelor director tehnic în cadrul Direcției Silvice Ilfov, delegat în funcția șef al Direcție menționate, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
– abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată,
– participație improprie la spălare a banilor,
JECU NICOLAE, la data faptelor prefect al județului Ilfov, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave,
DELCEA VALENTIN, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave,
PĂVĂLOIU NELA, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
– complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave,
– spălare a banilor,
- în stare de libertate:
ROȘU ROBERT MIHĂIȚĂ, avocat partener în cadrul unei case de avocatură, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
– constituirea unui grup infracțional organizat,
– trafic de influență, în formă continuată,
– complicitate la spălarea banilor, în formă continuată,
– complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave, (2 fapte),
TAL SILBERSTEIN, cetățean străin, om de afaceri, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
– constituirea unui grup infracțional organizat,
– trafic de influență, în formă continuată,
– complicitate la spălarea banilor, în formă continuată,
BENYAMIN STEINMETZ, cetățean străin, om de afaceri, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
– constituirea unui grup infracțional organizat,
– complicitate la trafic de influență, în formă continuată,
– complicitate la spălarea banilor, în formă continuată,
MOSHE AGAVI, cetățean străin, om de afaceri, cu privire la săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, în forma aderării,
SC RECIPLIA SRL, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
– trafic de influență, în formă continuată,
– spălare a banilor, în formă continuată,
GHEORGHIȚĂ DRAGOMIRA, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave,
DICU CORINA TEODORA, avocat, cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave,
STOIAN IOAN, cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave,
MUȘAT APOSTOL, la data faptelor primar al comunei Snagov, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată,
POPA CATERINA, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave,
OLTEANU GHEORGHE, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave,
GOSTIN MARIN, cu privire la săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă.
Cu aceeași ocazie, procurorii anticorupție au solicitat instanței de judecată luarea măsurii arestării preventive în lipsă, a inculpaților STEINMETZ BENYAMIN, TAL SILBERSTEIN și MOSGE AGAVI, pentru o perioadă de 30 de zile, care va curge de la data punerii în executare a mandatelor, având în vedere situația de fapt și împrejurarea că inculpații se sustrag.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
Acuzațiile reținute în sarcina inculpaților vizează infracțiuni comise în perioada 2006 -2013 în diferite forme de participare (autorat, complicitate sau instigare), în interesul obținerii unor imobile de o valoare deosebită, între care Pădurea Snagov și Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de inculpatul Al României Paul Philippe.
Pe de o parte, inculpatul Paul Philipe Al României a cumpărat influența pe care inculpatul Truică Remus o avea asupra diferiților funcționari de la instituțiile publice care dețineau cele două proprietăți.
Pe de altă parte, inculpatul Truică Remus a prezentat „afacerea” unor persoane potente din punct de vedere financiar, cu care s-a asociat, constituind un grup infracțional, pentru a se implica în demersurile infracționale, singura cale în obținerea bunurilor imobile pe care Paul Philipe Al României le revendica în mod nelegal.
Astfel, începând cu luna noiembrie 2006, inculpații Truică Remus, Roșu Robert Mihăiță, Tal Silberstein, Benyamin Steinmetz, au constituit un grup infracțional care a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate nelegal de Al României Paul Philippe prin oferire de bani/bunuri persoanelor din cadrul autorităților/instituțiilor deținătoare a acestor proprietăți și complicitatea la săvârșirea, de către aceste persoane, a infracțiunii de abuz în serviciu, prin punerea la dispoziție și semnarea înscrisurilor necesare, traficarea influenței reale asupra funcționarilor publici.
Inculpații Andronic Dan, Marcovici Marius Andrei, Moshe Agavi Și Mateescu Lucian au aderat ulterior la grupul infracțional: primii trei în anul 2007, ultimul în anul 2011.
Grupul Truică
TRUICĂ REMUS a fost consilier la cancelaria primului ministru până în 2004, fiind cunoscut conform datelor publice ca o persoană cu influență la nivelul autorităților publice, chiar și după ce a fost eliberat din funcția publică
ROȘU ROBERT MIHĂIȚĂ, avocat al unei cunoscute case de avocatură, s-a implicat activ în demersurile de încheiere contracte, transmitere notificări, conform celor convenite cu TRUICĂ REMUS),
TAL SILBERSTEIN, sub pretextul activităților de consultanță politică derulate printr-o firmă, a făcut mai multe activități de lobby în România)
BENYAMIN STEINMETZ, cel care a condus legăturile infracționale ale grupului organizat din afara țării, prezent rar în România, a asigurat mare parte din banii care au fost necesari pentru a fi avansați în cadrul proiectului infracțional ce formează obiectul cauzei.
MARCOVICI MARIUS ANDREI era considerat „omul lui Tal”, persoana cu care se discuta în lipsa acestuia sau care transmitea dispozițiile inculpatului TAL SILBERSTEIN; fiind consilier al primului ministru, a contribuit la întărirea convingerii inculpatului AL ROMÂNIEI PAUL în influența reală a grupului în lumea politică
ANDRONIC DAN era considerat drept persoană influentă în lumea media, dar și în lumea politică, fiind consultant responsabil de campania electorală a primului ministru
MOSHE AGAVI a acționat în cadrul grupului reprezentând interesele lui BENYAMIN STEINMETZ.
Inculpatul Paul Philipe
Inculpatul Al României Paul Philipe i-a promis inculpatului Truică Remus și asociaților acestuia din grupul infracțional, o cotă parte importantă, între 50% și 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România, iar ulterior le-a transferat acestora bunurile pe măsura obținerii lor, prin contracte fictive de vânzare-cumpărare cu Reciplia SRL.
Aceasta, pentru ca ei să intervină pe lângă funcționari publici implicați în procedurile de retrocedare, prin influența avută în mod direct (la data faptelor fost și actual consilier al primului ministru) și indirect, prin intermediul relațiilor pe care le au în lumea politică, în justiție, la cel mai înalt nivel și presă (relații prietenie /afaceri cu membrii ai guvernului, parlamentari, funcționari autorități publice, cu persoane cu influență în presă, relații la ÎCCJ, contractarea serviciilor unei firme de avocatură de top), astfel încât aceștia, în mod nelegal, să determine obținerea pe nedrept a bunurilor revendicate de Al României Paul Philipe.
Inculpatul Al României Paul Philipe împreună cu inculpatul Truică Remus și ceilalți membri a grupului, au ascuns apoi natura ilicită a înțelegerii, prin încheierea la data de 01.11.2006, a unui contract de cesiune, cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietății, între Al României Paul și SC Reciplia SRL, reprezentată de Truică Remus.
În concret, acest contract redactat de Roșu Robert, prevede că Al României Paul Philipe, în calitate de cedent transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente și viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate și identificate în contract (între care și „Ferma Băneasa” cu un teren în suprafață de 28,63 ha și Pădurea Snagov cu teren forestier de cca 30 ha).
Reciplia SRL se obliga să plătească în anumite condiții o sumă de bani și să asigure sprijin și asistență în legătură cu bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire.
Ulterior, ca urmare a contractului de cesiune, inculpatul Al României Paul Philipe a semnat alte înscrisuri/contracte prin care s-a urmărit ascunderea provenienței ilicite a unor bunuri ce urmau a fi retrocedate, între care actele adiționale la acesta din datele de 20.03.2007, (vizând respectiv 12 bunuri imobile, între care și Palatul Peleș), 04.04.2007 (vizând bunurile imobile care compun domeniul regal Balcic), 04.10.2007 (vizând 11 bunuri imobile, terenuri agricole, forestiere precum și clădiri în Sinaia și București), precum și antecontracte de vânzare –cumpărare, înțelegeri.
După dobândirea bunurilor Pădurea Snagov și Ferma Băneasa, acestea au fost transferate de inculpatul AL ROMÂNIEI PAUL prin contracte de vânzare cumpărare către RECIPLIA SRL, la prețuri mult subevaluate, disimulându-se natura ilicită a provenienței.
SC RECIPLIA SRL a vândut mai departe altor persoane, fără a încasa vreo sumă de bani.
Infracțiunile grupării infracționale pentru obținerea frauduloasă a Pădurii Snagov
Ca urmare a înțelegerii avute cu inculpatul Al României Paul Philippe, inculpata Păvăloiu Nela i-a promis că, prin influența avută la nivelul funcționarilor publici cu atribuții în retrocedarea pădurii Snagov, îi poate determina să acționeze conform intereselor acestuia. Astfel, aceasta a făcut demersuri la Primăria Snagov și Instituția Prefectului Ilfov, a redactat cereri, memorii, a pus la dispoziția funcționarilor publici înscrisuri și, prin intermediul primarului Mușat Apostol, cu care are o relație apropiată, beneficiind de sprijinul unor persoane din conducerea unor partide politice, și-a exercitat influența asupra funcționarilor publici din cadrul comisiei locale Snagov și comisiei județene de fond funciar Ilfov, determinându-i să valideze retrocedarea către inculpatul Al României Paul a suprafeței de 46,78 ha teren forestier, deși acesta nu a depus cerere în mod valabil, nu a făcut dovada titlului lui Carol al II-lea sau drepturilor sale succesorale după acesta.
În schimb, inculpata Păvăloiu Nela urma să primească 30% din valoarea bunului ce urma a fi retrocedat.
Concret, în perioada septembrie noiembrie 2005, la Primăria Snagov s-a înregistrat o cerere și o revenire prin care inculpatul Al României Paul Philippe solicita restituirea a 47 ha pădure, teren situat în localitatea Snagov.
La data de 9 martie 2006, s-a întocmit procesul verbal al comisiei pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din cadrul primăriei Snagov, care a constatat că inculpatul Al României Paul îndeplinește condițiile pentru restabilirea dreptului de proprietate pentru 46,78 ha teren. Aceasta, deși prin adresa din 24.02.2006, cât și la data 10.03.2006, reprezentantul Ocolului Silvic Snagov s-a opus retrocedării, întrucât nu exista act de proprietate și terenul revendicat nu se afla în anexa la Decretul 38/1948.
Din probatoriu a rezultat că, în realitate nu a avut loc o ședință a comisiei, ci la insistențele secretarului localității, inculpatul Dima Niculae, un funcționar a semnat anexa 37 (în care se menționează persoana și suprafața aprobată la retrocedare), care a fost înaintată apoi Comisiei județene pentru validare pentru 46,78 ha pădure. Atât procesul verbal, cât și anexa 37 au fost semnate de primarul Mușat Apostol și de secretarul Dima Niculae și înainte spre validare comisiei județene constituite la nivelul Instituției Prefectului Ilfov.
La dosarul de restituire nu au fost depuse înscrisuri din care să rezulte că inculpatul Al României Paul Philippe este persoană îndreptățită, că antecesorul său a deținut un titlu pe acel teren, suprafața de teren și faptul că deținea pădurea la momentul exproprierii.
Cu încălcarea dispozițiilor legale (Legea 1/2000, Legea 247/2005), inculpatul Delcea Valentin, în calitate de subprefect al județului Ilfov și membru al comisiei județene de fond funciar, a aprobat în comisie și a semnat apoi hotărârea nr. 1156 din 07.07.2006 prin care a fost validată anexa 37, prin care s-a recunoscut dreptul lui AL ROMÂNIEI PAUL asupra suprafeței de teren solicitate, deși acesta nu a depus înscrisuri din care să rezulte că este persoană îndreptățită și că terenul a fost preluat de la Carol al II-lea.Din comisia care a aprobat hotărârea făceau parte și inculpații Popa Caterina și Olteanu Gheorghe.
După emiterea hotărârii de validare, s-a acționat apoi pentru punerea efectivă în posesie. În acest sens, demersuri au fost făcute cu sprijinul primarului Mușat Apostol, dar și de inculpatul Truică Remus care a apelat la persoane din cadrul Direcției Silvice Ilfov, singura instituție care putea dispune punerea în posesie.
Inculpatul Truică Remus a apelat la directorul tehnic al Direcției silvice, o cunoștință a sa, inculpatul Chiriac Theodor. Acesta din urmă a semnat, în numele șefului Direcției, o adresă prin care Direcția Silvică a solicitat Ocolului Silvic să-l pună în posesie pe inculpatul Al României Paul.
Ulterior, la datele de 26.06.2007 și 15.08.2007, inculpatul Al României Paul Philippe a fost pus in posesie cu suprafața totală de 46,78 hectare pădure în localitatea Snagov. Din suprafața retrocedată, inculpata Păvăloiu Nela a primit o parte de 78.792 mp. Urmărind să ascundă proveniența ilicită a terenului primit la Snagov (dobândit prin infracțiuni de corupție menționate mai sus), pentru care în anul 2008 a încheiat contracte fictive de vânzare-cumpărare cu Reciplia SRL în numele societății sale, Ilko Star SRL (contractul de vânzare-cumpărare nr. 7/08.01.2008 și contractul de vânzare-cumpărare nr. 266/21.02.2008), Păvăloiu Nela a transferat întreaga suprafață de teren, de 78.792 mp, pe numele unei societăți comerciale, Mercure Commerce International SRL, înființată în 28.09.2015, ca aport la capital. Respectiva societate este controlată în fapt de inculpată, fiind deținută și administrată de fiica sa.
În ceea ce îl privește pe inculpatul Chiriac Theodor, s-a stabilit că, prin doi intermediari, acesta a disimulat folosul necuvenit, 1.000 mp teren forestier în zona Fundul Sacului, primit ca urmare a exercitării defectuoase a atribuțiilor de serviciu, interpunându-i pe cei doi în transferul proprietății bunului. Ulterior, la solicitarea lui Chiriac Theodor, terenul a fost vândut, prin aceiași intermediari, iar prețul, 50.000 euro a fost încasat de Chiriac Theodor, deși în act s-a menționat 5.000 euro. În această modalitate Chiriac Theodor a intrat în posesia efectivă a mitei, determinând totodată pe cei implicați în această tranzacție să disimuleze, fără vinovăție, adevărata natură a provenienței bunului.
Imediat după intrarea în posesie, deși a avut cunoștință de decizia din anul 1941 a ÎCCJ (decizie care recunoștea dreptul de proprietate al Statului Român asupra terenului în defavoarea Regelui Carol al II-lea) inculpatul Jecu Nicolae, în calitate de prefect, a emis titlurile de proprietate nr. 243/07.08.2007 – pentru 10 ha și nr. 246/31.08.2007 – pentru 36,78 ha pe numele inculpatului Al României Paul Philippe.
Acțiunea abuzivă a inculpaților menționați a avut drept consecință prejudicierea statului român cu suma de 9.523.769 euro, care constituie în același timp și folos necuvenit pentru Al României Paul Philippe, Truică Remus și membrii grupului infracțional din care cel din urmă făcea parte.
Infracțiunile grupării infracționale pentru obținerea frauduloasă a Fermei Regale Băneasa
Printre bunurile pretinse cumpărătorul de influență Paul Philippe Al României s-a numărat și Ferma Băneasa pentru care a depus o notificare în anul 2002, fără ca până la preluarea „afacerii” de către acest grup infracțional să se primească vreun răspuns.
În cursul anului 2008, urmare a unei notificări formulate de Paul Philippe al României, având ca obiect Ferma regală Băneasa, transmisă spre soluționare Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Plantelor București, urmărind obținerea de foloase necuvenite, primul menționat împreună cu Roșu Robert și Truică Remus, l-a ajutat pe directorul institutului să îi determine pe membrii Consiliului de administrație să aprobe solicitarea depusă cu încălcarea dispozițiilor legale. Aceasta, în condițiile în care Paul Philippe al României cunoștea că documentația este incompletă și nu sunt îndeplinite condițiile legii pentru retrocedarea terenului. Acesta a și participat la discuțiile din ședința Consiliului de administrație al institutului și a exercitat presiuni asupra membrilor acestuia (prin invocarea descendenței sale, dar și a unor pretenții de daune în cazul respingerii cererii).
Drept urmare, prin decizia nr. 30 din 26.09.2008, consiliul de administrație al Institutului a dispus, cu încălcarea dispozițiilor art. 8 din Legea nr.10/2001, restituirea în natură a Fermei Regale Băneasa, iar în aceeași zi, 26.09.2008, a fost încheiat și protocolul de predare – preluare al terenului, cu toate că acesta nu fusese identificat. În primă fază existase opoziția conducerii institutului la retrocedare, deoarece urma să se renunțe la un teren pe care erau desfășurate activități de cercetare care justifică chiar obiectul de activitate al institutului. Mai mult, președintele academie s-a opus constat cererii pe care a considerat-o lipsită de temei legal. Cu toate acestea, la data de 29.07.2008 secretarul general al Academiei de Științe Agricole din România Sin Gheorghe, învestit cu soluționarea notificării având ca obiect Ferma regală Băneasa, a trimis institutului o adresă prin care solicita să se convoace Consiliul de administrație pentru a se analiza solicitarea Paul Philippe al României care să fie invitat personal la ședință.
În aceeași zi i s-a comunicat lui Paul Philippe al României că s-a dat dispoziția de convocare a consiliului pentru analizarea cererii sale. Din probele dosarului rezultă că această adresă a lui Sin Gheorghe i-a fost pretinsă lui Remus Truică de directorul institutului drept condiție pentru admiterea cererii, în cadrul înțelegerii frauduloase dintre aceștia.
Urmare a acestei adrese, directorul a convocat Consiliul de administrație, ședința având loc la data de 02.09.2008, fiind invitați Paul Al României și avocatul acestuia, Robert Roșu. De asemenea, a participat ca invitat și Sin Gheorghe, aceasta fiind de altfel singura astfel de ședință la care a participat vreodată. Prin poziția avută în cadrul acestei ședințe, de susținere împreună cu directorul institutului a cererii de retrocedare, s-a creat falsa reprezentare pentru membrii CA că Academia agreează o astfel de decizie.
Ca urmare, consiliul de administrație a decis restituirea în natură a terenului vizat.
Decizia de restituire este abuzivă, cererea nefiind însoțită de documente justificative din care să rezulte calitatea de moștenitor îndreptățit sau incidența Legii 10/2001 raportat la situarea terenului, iar acesta nu a fost identificat potrivit legii, cauzându-se prejudicierea statului român cu suma de 135.874.800 euro (echivalent a 500.399.713 lei).
Prin activitatea infracțională desfășurată s-a reușit retrocedarea abuzivă a Pădurii Snagov, cauzându-se un prejudiciu în dauna statului român de 9.523.769 euro, precum și a Fermei Regale Băneasa, cu un prejudiciu în dauna statului român de 135.874.800 euro.
Ambele sume, totalizând 145.398.569 euro, reprezintă totodată un folos necuvenit pentru inculpații Al României Paul Philippe, Truică Remus și asociații acestuia în grupul infracțional.
Procurorii au instituit măsura sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri mobile și imobile ce aparțin inculpaților Truică Remus, Roșu Robert Mihăiță, Andronic Dan Cătălin, Marcovici Marius Andrei, Mateescu Lucian Claudiu, Al României Paul Philippe, Sc Reciplia Srl, Păvăloiu Nela, Mușat Apostol, Dima Niculae, Jecu Nicolae și Chiriac Theodor.
Dosarul se judecă la Curtea de Apel Brașov, cu menținerea măsurilor preventive și sechestrului asigurător dispuse în cauză.