Exim Bank

Borsec

Dedeman

 

Cotnari

ComputerLand

Arctic

Dacia

JUSTIȚIE: Bogdan Olteanu a fost condamnat definitiv la 5 ani de închisoare / ACTUALITATE: Vremea se răcește semnificativ, la 12 grade Celsius / Ploi și vânt puternic în toată țara / Lapoviță și ninsoare la munte / 

Breaking News:
 
Judecătoarea care l-a condamnat pe Voiculescu la 10 ani de puşcărie, trecută pe linie moartă. Camelia Bogdan atacă mutarea de la Secţia Penală la cea de contencios a CAB

Război pe Justiţie! Famiglia Costiniu vs. Magistratul Bogdan la Curtea de Apel Bucureşti

Într-un Bucureşti zguduit de catastrofa din Club Colectiv şi de protestele de stradă care cereau demisia celor vinovaţi era de aşteptat să se întâmple ceva pe ascuns, când atenţia mass-media era concentrată exclusiv pe aceste subiecte dramatice. Ei bine, la Curtea de Apel Bucureşti (CAB), Famiglia Costiniu a mutat subversiv în plin scandal Colectiv.

Cmelia Bogdan (2)
Magistratul Bogdan îi încurcă rău pe protectorii escrocilor

În 3 noiembrie, Colegiul de conducere al CAB a decis mutarea intempestivă de la Secţia Penală la Contencios a judecătoarei Camelia Bogdan, care i-a condamnat definitiv la închisoare pe Dan Voiculescu (10 ani), Sorin Ovidiu Vîntu şi Marian Iancu (12 ani) şi a dispus confiscarea averii lor (60 mil euro Voiculescu, 235 mil euro Iancu).

În schimb, judecătoarea Viorica Costiniu a fost menţinută la secţia penală în ciuda faptului că soţul ei, magistrat, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare, pentru cumpărare de influenţă, în dosarul de corupţie al senatorului PSD Cătălin Voicu (trimis după gratii pentru 7 ani).

Viorica Costiniu (3)
Magistratul Viorica Costiniu reprezintă răul în CAB

Mutare cu cântec

Argumentul şefilor CAB pentru mutarea Cameliei Bogdan timp de 3 luni de la Secţia Penală la cea de contencios este cusut cu aţă albă: acolo sunt mai multe dosare şi ar fi nevoie de magistraţi. Doar, doar Camelia Bogdan va face vreo greşeală – că doar ea este expertă în Penal! Iar comunicatul CAB este o crudă realitate:

“Evaluând nevoile de moment ale secţiilor penale, s-a apreciat că, pentru o perioadă limitată de timp, 2 judecători pot fi planificaţi în şedinţele de judecată de la contencios, judecătorii nefiind mutaţi, ci rămânand în schema secţiilor iniţiale”.

Mai pe româneşte, nu avem prea multe dosare penale în judecare („numai” 2.000 din cele 7.000 instrumentate de DNA au fost trimise în instanţe în 2014 şi anul acesta – n.r.), aşa că magistraţii de la Penal pot face un efort să judece şi cauze de contencios.

Acuzaţie penibilă: Prea multe cursuri de perfecţionare

Dar vreți să știți ce i s-a reproșat judecătoarei Camelia Bogdan? Că participă la prea multe cursuri de perfecţionare. Nu vă vine să credți? Iată justificaresa Colegiului Curţii:

“Doamna judecător Camelia Bogdan activează în cadrul Secţiei a II-a penale a Curţii de la 1 iulie 2014 şi încă de la început dumneaei s-a angajat să participe la diverse manifestări ştiinţifice (seminarii/conferinţe), la unele dintre acestea fără să aibă avizul conducerii Curţii (…) În alte situaţii, doamna preşedinte a Secţiei a II-a penale a trebuit să solicite Colegiului de conducere modificarea planificărilor şedinţelor de judecată pentru a permite doamnei judecător Bogdan Camelia să participe la unele evenimente, la care îşi luase angajamentul că va participa fără să solicite în prealabil acordul conducerii Curţii“.

Bogdan contraatacă

Judecătoarea Camelia Bogdan a anunţat însă acum două zile, pe un forum intern al magistraţilor, că va contesta decizia superiorilor ei. Iată epistola magistratului către colegii săi:

“Voi ataca planificarea de şedinţă de la sfârşitul anului, dacă nu voi fi planificată în şedinţe la Secţia penală… mi-am exprimat disponibilitatea să intru şi acolo unde Curtea are nevoie de mine – contenicos, comercial -, fără a renunţa la sedinţele din penal… şi… nici la obligaţia de a mă perfecţiona în mod continuu, indiferent de ce mi s-ar aduce la cunoştinţă că ar zice unii şi alţii (…) Adevărul e că pentru a stăpâni Dreptul penal al afacerilor e nevoie de cunoştiinţe pluridisciplinare… şi… sunt multe lucruri de învăţat… dacă nu citesc, nu îmi dezvolt raţionamente noi… dar la penal nu voi renunţa niciodată (…) Vă mulţumesc pentru gândurile frumoase într-o perioadă nu tocmai frumoasă din viaţa mea!”

Înlocuită cu cele care au anulat extinderea sechestrului pe averea din străinatate a lui Tender

Am scris mai sus că mutarea are un mobil. Iată-l: Magistratul Camelia Bogdan a fost în completul care îl judeca şi pe magnatul Ovidiu Tender. Ea a fost recuzată şi înlocuită din complet de colegele ei, Luminiţa Cristiu-Ninu şi Codruţa Strâmb.

Luminița și Codruța au anulat decizia de extindere a sechestrului dispusă de completul format din judecătorii Daniel Donţete şi Camelia Bogdan asupra averii din străinatate a lui Tender şi a rudelor sale, inclusiv a proprietăţilor din Sierra Leone, Senegal şi Guinea Bissau, scriu cei de la romaniacurata.ro. Plus asupra rafinăriei Rafo Oneşti deţinută de Petrochemical Holding Viena, reprezentată de oligarhul rus Yakov Goldovsky.

Jurnaliştii de investigaţie de la RISEProject au susţinut atunci că miza anulării extinderii măsurilor asiguratorii a fost sechestrul de la Rafo, însă surse judiciare informate afirmau că adevarata miză erau proprietăţile lui Tender din Africa.

Ca să fim 100% corecți, iată ce a scris judecătoarea Bogdan în decizia din 11 mai 2015 de extindere a sechestrului asupra proprietăţilor lui Tender din străinătate şi asupra activelor Rafo:

“Se vor efectua comisii rogatorii în Austria (pentru societăţile Petrochemical Verwaltungs AG, care este acţionar unic la Petrochemical Holding GMBH), Sierra Leone, Senegal”.

Până la urmă, Tender a fost condamnat la 12 ani de detenţie, cu o zi înainte să intervină prescrierea faptelor.

Cmelia Bogdan (1)
Bogdan, un fier înroșit în coasta judecătorilor corupți

Reclamată permanent la Inspecţia Judiciară

Mutarea Camelie Bogdan este cu atât mai surprinzătoare dacă ţinem cont de faptul că judecătoarea este former fellow al Departamentului american de stat. Mai mult, Bogdan e specializată în combaterea spălării banilor şi recuperarea prejudiciilor, cu două doctorate la activ la facultăţile de drept din Bucureşti şi Strasbourg, scriu cei de la romaniacurata.ro.

Tot ei precizează că magistratul este vizat de o nouă sesizare pornită chiar de la judecătoarea Viorica Costiniu, care reclamă că Bogdan ar fi dispus prin telefon o soluţie de recuzare.

Costiniu este din anul 2000 președinte de onoare al Asociației Magistraților din România (AMR) şi a orchestrat în urmă cu doi ani mobilizarea unei mase imense de magistraţi de la judecătoriile din toată ţara pentru revocarea din CSM a judecătorilor Cristi Dănileţ şi Alina Ghica.

Danileţ şi Ghica au fost revocaţi în 26 februarie 2013 fără ca detractorii să precizeze faptele concrete de care cei doi s-ar fi făcut vinovaţi. Dănileţ şi Ghica au sesizat Curtea Constituţională a României, care a decis o lună mai târziu, cu majoritate de voturi, că revocarea a fost neconstituţională, astfel că cei doi au revenit în funcţii.

Potrivit romaniacurata.ro, în cazul judecătoarei Camelia Bogdan, conducerea CAB a sesizat de mai multe ori Inspecţia Judiciară a CSM, invocând nerespectarea procedurilor de către magistrat. Atenţie! Procedurile, nu altceva. În 4 cazuri, sesizările au fost clasate.

Viorica Costiniu (4)
Viorica Costiniu a devenit inamicul DNA

Soţia condamnatului Costiniu, înfiptă la Penal

Viorica Costiniu rămâne însă „pe baricade” la Secţia penală, unde a dovedit un elan continuu în a pune piedici cauzelor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). De ce? Pentru că a îndrăznit să-i ancheteze soţul – Florin Costiniu, judecător la instanţa supremă, care a şi fost arestat câteva zile şi ulterior condamnat la închisoare cu suspendare în dosarul de corupţie al senatorului PSD Cătălin Voicu.

Bătaie de joc cu „brăţara” de supraveghere

Viorica Costiniu este şi cea care a refuzat să-l aresteze pe Puiu Popoviciu şi l-a eliberat din arest pe Sorin Ovidiu Vîntu. Mai recent, în urmă cu două săptămâni (29 octombrie), judecătoarea l-a eliberat din arestul preventiv pe primarul corupt Sorin Oprescu, după aproape două luni de stat după gratii. Aceasta, deşi procurorii DNA extinseseră urmărirea penală împotriva edilului şi pentru spălare de bani, după ce îl prinseseră luând mită 25.000 de euro.

Costiniu a dispus ca Poliţia să-i monteze lui Oprescu un dispozitiv de supraveghere, în condiţiile în care astfel de „brăţări” nu există în România; Poliţia nici măcar nu a lansat licitaţia pentru achiziţionarea lor. Totuşi, pentru faptul că noul Cod de procedură penală prevede măsura preventivă de supraveghere cu dispozitive speciale a inculpaţilor, decizia nu poate fi contestată cu temei.

Cine pune tălpi DNA nu se clinteşte din funcţie

Atât procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, cât şi europarlamentarul Monica Macovei au cerut CSM să-i interzică magistratului Costiniu să mai instrumenteze vreun dosar întocmit de procurorii DNA, argumentând că aceasta nu mai poate fi imparţială în judecarea cauzelor instrumentate de DNA.

Însă Viorica Costiniu a ieşit învingătoare, invocând faptul că nu are nicio legătură cu faptele soţului – ceva de genul „una-i una, alta-i alta”, cum ar spune Băsescu.

Viorica Costiniu (2)
Viorica Costiniu, un magistrat pentru rușinea Justiției

Costiniu a anulat rechizitoriul pentru Duicu

Dar să nu uităm că ea este judecătoarea care a returnat la DNA, în 19 ianuarie anul acesta, rechizitoriul întocmit de procurori pentru baronul PSD de Mehedinţi, Adrian Duicu, arestat preventiv pentru capete de acuzare care acoperă, practic, întreaga plajă de infracţiuni din sfera corupţiei. Să dăm citire Minutei din 19 ianuarie 2015 semnat[ de Costiniu:

“În baza art. 346 alin.3 lit.a C. pr. pen. dispune restituirea cauzei privindu-i pe inculpaţii Duicu Ioan Adrian, Ponea Constantin Ştefan, Popescu Constantin, Borugă Doina, Drăghia Valentina, Feraru Grigoriţa, Popescu Daniela Delia, Rolea Elisabeta Zenovia, Stănoiu Cristian Damian şi Bădin Andrei Dan trimişi în judecată prin rechizitoriul emis în dosarul nr. 321/P/2013 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – SCC (…) Măsura preventivă (de arestare – n.r.) privindu-i pe inculpaţii Duicu Ioan Adrian, Ponea Constantin şi Popescu Constantin s-a menţinut prin încheierea din data de 09.01.2015″.

În 16 ianuarie, judecătoarea Viorica Costiniu a eliminat din dosar întreg capitolul cu descrierea infracţiunilor comise de Valentina Drăghia, contabila lui Duicu.

Întreaga muncă a procurorilor de a demonstră cum Adrian Duicu îşi folosea influenţa pentru a obţine contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate pentru firma pe care a înfiinţat-o s-a dus pe Apa Sâmbetei.

Judecătoarea Costiniu a mai dispus eliminarea stenogramelor de pe cele 7 CD-uri cu interceptări din dosar, pe motiv că acestea nu ar fi fost identificate corect de procurori. Astfel, nici interceptările, nici capitolul din rechizitoriu invalidate de judecător nu vor mai putea fi luate în calcul pentru hotărârea judecătorească.

Soţul Costiniu şi-a ispăşit condamnarea la… cabinetul de avocatură

Dar să vedem ce infracţiuni a comis soţul Vioricăi Costiniu, Florin, de a fost condamnat de propriii colegi de la Înalta Curte.

costiniu-arest
Condamnatul Florin Costiniu a fost protejat de Barou

Nota procurorilor DNA din rechizitoriu este concludentă: „Senatorul PSD Cătălin Voicu a pretins de la omul de afaceri Costel Căşuneanu, în mod repetat, la diferite intervale de timp, sume de bani, totalizând 260.000 euro, din care a primit 200.000 euro, promiţând că va interveni pe lângă magistraţii Secţiei Contencios administrativ şi fiscal din cadrul ÎCCJ, învestiţi cu soluţionarea unui dosar având ca obiect litigiul dintre SC PA&CO Internaţional SRL Bacău şi CNADNR, şi-i va determina să adopte o soluţie favorabilă firmei la care acesta era asociat”.

“În perioada iulie-noiembrie 2009, în schimbul sumei amintite – pretinsă şi primită de Voicu de la Căşuneanu -, Florin Costiniu l-a sprijinit pe fostul senator să intervină pe lângă magistraţii ÎCCJ pentru a-i determina să adopte o soluţie în favoarea societăţii la care omul de afaceri era asociat”. Aşadar, infracţiune de serviciu.

Florin Costiniu și-a „ispăşit” pedeapsa la cabinetul său de avocatură, deoarece Consiliul Baroului Avocaţilor nu l-a exclus din barou, considerând că nu a adus prejudicii profesiunii de avocat, deoarece era judecător când a comis infracţiunile de corupţie!!! Vorba românilor de pe Net: “Bă, ești prost!?!”.

sotii_costiniu
Familia Costiniu “roade” sistemul juridic românesc

Costiniu, pensie de condamnat: 16.063 de lei/lună

Această condamnare nu l-a împiedicat însă pe Florin Costiniu să încaseze în continuare o pensie nesimţită din bani publici: 16.063 de lei/lună. Motivul este incredibil: Florin Costiniu, fost şef al Secţiei Civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi Membru în Consiliul de Conducere al instanţei supreme, s-a pensionat în 2010 (la 56 de ani), cu 3 ani înainte să fie condamnat definitiv.

Mai precis, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a aprobat cererea de pensionare în data de 22 aprilie 2010, imediat ce Costiniu a fost eliberat din arestul preventiv, el fiind reţinut de DNA în 8 aprilie, arestat preventiv în 10 aprilie şi eliberat trei zile mai târziu, după ce a contestat decizia.

În 7 aprilie avea loc o premieră în justiţia românească: CSM aproba solicitarea DNA de reţinere a unui magistrat de la instanţa supremă – şi nu oricine, ci pe însuşi şeful Secţiei Civile al ÎCCJ, Florin Costiniu.

Având informaţii sau pur şi simplu intuiţia l-a făcut pe judecătorul Costiniu să îşi ia din 1 aprilie 2010 concediu de odihnă pentru 15 zile. Astfel, el a fost ridicat de procurori de acasă, nu direct de la instanţa supremă. Culmea este că, deşi era urmărit penal în acest dosar încă din decembrie 2009, Costiniu a rămas în funcţia de preşedinte al Secţiei civile a ÎCCJ încă 3 luni, până la 31 martie 2010. A ştiut el de ce s-a grăbit cu pensionarea…

La ÎCCJ, pe filieră politică

Dar cum credeţi că a ajuns Florin Costiniu pe aceste înalte funcţii? Prin merit? Nuuu! A fost promovat politic de PSD, din funcţia de secretar general al Camerei Deputaţilor, în 8 februarie 2001.

Anterior, Costiniu a deţinut tot funcţii politice: director, secretar de stat în Ministerul Justiţiei şi chiar ministru al Justiţiei, pentru o scurtă perioadă. Motiv pentru Voicu i se adresa cu „domnule ministru” iar el îi răspundea cu „domnule general” – cum singur Costiniu le-a declarat anchetatorilor.

Culmea ironiei este că Florin Costiniu a trecut după condamnare la avocatură, meseria pe care o avea… penibilul Voicu. Acesta din urmă a fost exclus din avocatură, dar Costiniu a rezistat în faţa şefilor Baroului.

shutterstock_50000521
Părinții democrației au înțeles că fără o justiție dreaptă ideile civice vor fi doar râuri de nisip în deșert. După o chibzuială îndelungată, elenii au ales-o Zeiță a Justiție pe Themis, odrasla lui Uranus, zeul cerului, și Gaia, zeița pământului. Themis, în traducere “Legea naturii”, este personificarea ordinii divine, a legii și a obiceiurilor. De regulă, Themis este personificată într-o tânără femeie legată la ochi, cu o balanță în mâna stângă și cu o sabie în cea dreaptă. Pe la noi, statuia Zeiței Themis a prins rădăcini iar Justiția s-a pricopsit cu o poreclă: Oarba!

Biografia Cameliei Bogdan

Educaţie şi formare

2013: doctorand al Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti, la disciplina Drept Procesual Penal, Coordonator Ştiinţific: Prof. univ. dr: N. Volonciu, cu tema „Măsuri asigurătorii în vederea confiscării produsului infracţiunii”

2005-2009: doctorand al Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti, la disciplina Drept Penal, Coordonator Ştiinţific: Prof. univ. dr: E. Stancu, cu tema „Incriminarea, prevenirea şi combaterea spălării banilor provenind din activităţi de crimă organizată, potrivit reglementărilor interne şi internaţionale”; teza a fost susţinută în public în data de 25.06.2009, în prezent fiind doctor în Drept, titlu acordat prin Ordinul Ministerului Educaţiei Cercetării şi Inovării nr. 4698 din 14 august 2009

2003-2004: master în ştiinţe penale, Media de Absolvire: 10, lucrare de dizertaţie la disciplina Drept Procesual Penal, Prof. univ. dr: N. Volonciu, cu tema ,,Analiza sistemului probator conturat de Codul de Procedură Penală în lumina Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi Îndatoririlor Fundamentale”.

2003-2005: auditor de justiție în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii

1999-2003: studentă în cadrul Facultatății de Drept, Universitatea Bucureşti

Experiență profesională

din 2009: judecător la Tribunalul Bucureşti, Secţia a II-a Penal

din 2013: expert CEELI Praga, recomandare din partea Ambasadei Statelor Unite din Bucureşti

din 2013: membru al Grupului de lucru pentru eficientizarea procesului de identificare, indisponibilizare si valorificare a produsului infracţiunii

din ianuarie 2008: formator al Şcolii Naţionale de Grefieri în domeniile Cooperării judiciare internaţionale în materie penală, drept procesual penal, drept penal, drept procesual civil şi drept comunitar, Departamentul formare continua

octombrie 2005-mai 2007: asistent universitar doctorand al Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative din cadrul Universităţii Andrei Şaguna din Constanţa, la următoarele discipline:

– Drept penal, prof. coordonator: Prof. Univ. Dr. Ilie Pascu

– Drept civil aprofundat, prof. coordonator: Conf. Univ. Dr. Cristian Jora

– Drept procesual civil, prof. coordonator: Lect. Univ. Drd. Vasile Bîcu

august 2005-noiembrie 2009: judecător la Judecătoria Constanţa

2003-2005: auditor de justiţie în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii

Cmelia Bogdan (3)
Magistratul Camelia Bogdan, un CV invidiat de Famiglia Costiniu

Studii şi articole publicate

Autor unic

– ,,Verificări privind arestarea preventivă în cursul judecăţii”, în Revista de Drept Penal nr.1/2005, ISSN:1223-0790, p.132-135 (4 p.);

– ,,Scurte consideraţii asupra unor mijloace din Codul de procedură penală în lumina juriprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, cu privire specială asupra înregistrărilor audio şi video”, în Revista Doctrină şi Jurisprudenţă nr. 3/2005, editată de Ministerul Public (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), ISSN: 1584-823X, p. 245-251 (7 p.);

– ,,Interceptările audio sau video”, în Revista de Drept Penal nr.1/2006, p.106-113, ISSN:1223-0790 (8 p.);

– „Consideraţii generale privind evoluţia criminalităţii organizate”, în Revista de criminologie, criminalistică şi penologie nr. 2/2006, editată de Ministerul Public (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), Societatea Română de Criminologie şi Criminalistică şi Ministerul Justiţiei (Administraţia Naţională a Penitenciarelor), ISSN:1454-5624, pag 83-121 (39 p.);

– „Organisme judiciare europene specializate în prevenirea şi combaterea criminalităţii” în Revista de criminologie, criminalistică şi penologie nr. 2/2006, editată de Ministerul Public (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), Societatea Română de Criminologie şi Criminalistică şi Ministerul Justiţiei (Administraţia Naţională a Penitenciarelor) etc.

Camelia Bogdan este cunoscută mai ales pentru volumul publicat: “Spălarea banilor – Aspecte teoretice şi de practică judiciară”.

În colaborare

– „Analiza practicii judiciare prin prisma dreptului instanţei de a reduce clauza penală”, în Revista de Drept comercial nr. 9/2006, în colaborare cu Sebastian Olteanu, avocat, membru al Baroului Bucureşti, p. 58-70 (13 p.), ISSN:1220-8515;

– „Efectuarea expertizei contabile în faza de executare silită” Trib. Constanta, Decizia nr. 443/08.05.2008 (cu notă de Camelia Bogdan, Sebastian Olteanu), în Revista Curierul Judiciar nr.2/2009, p.82-84 (3 p.), ISSN: 1223-0790. (Sursa: http://www.juridice.ro/camelia-bogdan)

893 Shares
Se citește acum ...
-- publicitate --
video - emisiuni tv