Desecretizarea arhivei SIPA – fostul serviciu secret al Ministerului Justiției – a stârnit nemulțumirea asociațiilor profesionale ale magistraților, însă ministrul Justi’ției, Raluca Prună, aduce argumentul suprem: “Arhiva SIPA trebuie să înceteze să mai fie motiv de speculații și suspiciuni”.
SIPA s-a ocupat de protecția magistraților dar se pare că făcea dosare politice și supraveghea viața privată a magistraților, pentru a-i șantaja. Serviciul a fost desființat în anul 2006, de ministrul Justiției Monica Macovei.
Ministerul Justiției a transmis, joi, un răspuns la o scrisoare adresată pe 26 iulie de Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) și Asociația Procurorilor din România (APR), în care se arăta că este “o împrejurare deosebit de gravă” faptul că participarea reprezentanților asociațiilor profesionale ale magistraților este exclusă din componența Comisiei pentru inventarierea și predarea documentelor din arhiva SIPA, în condițiile în care înscrisurile îi vizează, în special, pe judecători și procurori.
Potrivit MJ, actul normativ privind arhiva SIPA este un răspuns la solicitările venite din partea societății civile și din partea unor justițiabili — motivați de necesitatea probării cererilor adresate unor instanțe judecătorești în exercitarea drepturilor lor, de punere la dispoziție a unor documente din arhiva fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție (DGPA/SIPA).
“Considerăm că preocupările exprimate trebuie puse realist în lumina unei situații nereglementate timp de 10 ani și explicate în detaliu în Nota de fundamentare. Precizăm că în anii anteriori au mai fost inițiate demersuri pentru inventarierea arhivei, fără a deveni operaționale (de exemplu în 2013 când un alt proiect de Hotărâre de Guvern a primit avizul Consiliului Superior al Magistraturii). În opinia Ministerului Justiției, această arhivă trebuie să înceteze să mai fie motiv de speculații și suspiciuni”, declară MJ.
Desecretizarea, în dezbatere publică
Ministerul Justiției reamintește că una din organizațiile care a semnat scrisoarea deschisă este aceeași care în data de 5 februarie 2016 cerea într-o altă scrisoare deschisă lămurirea problemei legate de arhiva SIPA, afirmând în mod eronat că aceasta ar fi fost transferată către un serviciu de informații.
Pentru aceste considerente, MJ a supus dezbaterii publice, pe data de 25 iulie, proiectul de hotărâte privind unele măsuri referitoare la arhiva fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție. În perioada dezbaterii publice orice persoană sau organizație interesată poate transmite în scris propuneri, sugestii sau opinii, subliniază MJ.
Conform ministerului, “structura de securitate” menționată în proiect este constituită în temeiul Legii 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate și a HG 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România. Astfel, potrivit art. 3 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, “structura de securitate” este definită drept “compartimentul specializat în protecția informațiilor clasificate, organizat în cadrul autorităților, instituțiilor publice, agenților economici cu capital integral sau parțial de stat și al altor persoane juridice de drept public sau privat”.
Potrivit legii, la nivelul autorităților și instituțiilor publice se organizează activitatea de protecție a informațiilor clasificate prin compartimente/birouri/servicii de informații clasificate. Stabilirea structurilor de securitate sau a funcționarilor de securitate în cadrul instituțiilor publice este corelată cu deținerea de informații clasificate de către acestea, respectiv volumul lor.
“Prin urmare, Ministerul Justiției nu poate răspunde la întrebarea dacă în sistemul judiciar mai există, în prezent, alte structuri de securitate, întrucât Ministerul nu coordonează și nu controlează activitatea legată de informațiile clasificate desfășurată de instituțiile din autoritatea judecătorească. Întrebarea trebuie adresată Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În ceea ce privește criteriile de stabilire a structurilor de securitate, respectiv a funcționarilor de securitate la nivelul autorităților și instituțiilor publice, precum și atribuțiile care privesc gestiunea informațiilor clasificate, acestea sunt definite de art. 29, 31 din HG 585/2002”, mai spune MJ.
Inventarierea, maxim 6 luni
Proiectul supus dezbaterii publice prevede inventarierea arhiveri, timp de maxim 6 luni, de o comisie formată din 2 reprezentanți al Ministerului Justiției (MJ) 2 ai ANP și câte unul al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), al Înaltei Curți de Casație și Justiție și al Parchetului de pe lângă ÎCCJ.
Comisia va inventaria arhiva, va propune structurii de securitate din cadrul Ministerului Justiției clasificarea, declasificarea, trecerea la un alt nivel de clasificare sau de secretizare a documentelor inventariate, respectiv distrugerea acestora, conform dispozițiilor legale, va preda, după declasificare, în baza proceselor-verbale de predare-primire, către ANP, dosarele de personal ale foștilor angajați ai DGPA identificate în arhivă, va preda, către Arhivele Naționale, documentele cu valoare istorică, iar structurii de securitate a Ministerului Justiției îi vor fi predate documentele clasificate și, respectiv, pe cele propuse spre distrugere.
Comisia de inventariere va putea furniza informații din documentele cuprinse în arhiva fostei SIPA dacă există proceduri judiciare în derulare, la cererea instanțelor judecătorești române sau străine.
