“Curtea a reţinut că accesul permanent al judecătorului învestit cu soluţionarea cauzei penale la mijloacele materiale de probă declarate nule (nulitate absolută sau relativă) nu poate avea ca efect decât o readucere în atenţia judecătorului, respectiv o reîmprospătare a memoriei acestuia cu informaţii care pot fi de natură a-i spori convingerile referitoare la vinovăţia/nevinovăţia inculpatului, dar pe care nu le poate folosi, în mod legal, în soluţionarea cauzei”!
Dacă procurorii găsesc la o percheziție probe incriminatoare pentru alte fapte decât cele pentru care au primit mandat de la judecător, sau dacă depistează în timpul interceptărilor legal desfășurate alte infracțiuni comise de inculpat, ori persoane fără legătură cu cauza, dar care “au căzut pe tehnică” (este cazul Olguței Vasilescu), aceste probe trebuie eliminate din dosar, pentru ca judecătorul să nu fie influențat de ele, chiar dacă sunt veritabile.
Așa a decis Curtea Constituţională a României (CCR) în ședința de joi, considerând se garantează prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la un proces echitabil dacă probele obţinute în mod nelegal şi declarate nule în procesul penal vor fi înlăturate din dosare.
Plenul CCR a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală, text de lege care prevede că “nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei”.
CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate invocată de Tribunalului Dolj – Secţia penală, constatând că aceste prevederi sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma “excluderea probei” se înţelege şi eliminarea mijloacelor de probă din dosarul cauzei.
“Curtea a reţinut că accesul permanent al judecătorului învestit cu soluţionarea cauzei penale la mijloacele materiale de probă declarate nule (nulitate absolută sau relativă) nu poate avea ca efect decât o readucere în atenţia judecătorului, respectiv o reîmprospătare a memoriei acestuia cu informaţii care pot fi de natură a-i spori convingerile referitoare la vinovăţia/nevinovăţia inculpatului, dar pe care nu le poate folosi, în mod legal, în soluţionarea cauzei. Aşa fiind, excluderea juridică a probelor obţinute în mod nelegal şi declarate nule în procesul penal, în lipsa înlăturării acestora din dosarele penale, este insuficientă pentru o garantare efectivă a prezumţiei de nevinovăţie a inculpatului şi a dreptului la un proces echitabil al acestuia”, se precizează în comunicatul CCR.
Astfel, Curtea a constatat încălcarea art. 21 alin. (3) şi a art. 23 alin. (11) din Constituţie.
Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie, urmând să fie comunicată Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a formulat sesizarea, respectiv Tribunalului Dolj – Secţia penală.
