Magistrații CCR au declarat joi constituțională legea prin care 675 de aleși, printre care și parlamentari, au fost “grațiați” de Parlament înainte de Crăciun, deși primiseră sentințe judecătorești definitive de conflict de interese sau stare de incompatibilitate în perioada 2007-2013 iar scapă de interdicţii.
Decizia Curții Constituţionale a României (CCR) a fost luată cu majoritate de voturi.
“Curtea a constatat că încetarea de drept a interdicţiei aplicate deputatului/ senatorului pe o perioadă de 3 ani de a mai ocupa o funcţie publică nu anulează interdicţia astfel aplicată, ci doar înlătură efectele acesteia pentru viitor (ex nunc). Interdicţiile ale căror efecte juridice, în mod obiectiv, s-au consumat în timp rămân valabile, subiectele de drept neputând invoca legea criticată pentru situaţii trecute”, se arată în comunicatul transmis de CCR.
“Ca atare, legea examinată se referă numai la acele interdicţii a căror efecte juridice continuă să se producă, urmând ca acestea să înceteze de drept, prin voinţa legiuitorului, de la data intrării în vigoare a legii. De asemenea, Curtea a reţinut că legea criticată nu pune în discuţie hotărârile judecătoreşti pronunţate în domeniul conflictului de interese privit ca ilicit administrativ”.
Sesizarea CCR a fost depusă de parlamentarii PNL, care au cerut verificarea unor articole printre care şi cel care prevede excluderea, retroactiv, de la sancţionarea pentru conflict de interese a parlamentarilor, prin invalidarea rapoartelor ANI confirmate în instanţă în perioada 2007-2013.
675 de parlamentari şi aleşi locali scapă de acuzaţiile de incompatibilitate şi conflict de interese prin intermediul acestei legi, se arată într-un răspuns al ANI, din decembrie 2017, pentru româniacurată.ro
“Modificările preconizate prin adoptarea amendamentelor la Legea nr. 176/2010 pot afecta aplicarea sancţiunilor în toate cazurile finalizate de ANI şi anume cele nedefinitive (aflate pe rolul instanţelor ori în termenul legal de contestare ori suspendate), cât şi cele definitive şi irevocabile câştigate şi pentru care nu au fost aplicate încă sancţiuni disciplinare.
Cu referire la funcţiile elective, precizăm faptul că modificarea legislativă poate afecta aplicarea sancţiunilor într-un număr de 675 de dosare privind parlamentari şi aleşi locali (foşti sau actuali), astfel:
- 597 cazuri nedefinitive (aflate pe rolul instanţelor ori în termenul legal de contestare ori suspendate);
- 78 cazuri definitive şi irevocabile câştigate şi pentru care nu au fost aplicate încă sancţiuni disciplinare”, precizează ANI.
Modificarea Legii ANI, iniţiată de autorul scandaloasei OUG 13, Florin Iordache (PSD) a fost adoptată de Senat – for decizional – în 18 decembrie 2017, cu 77 de voturi „pentru” şi 39 „împotrivă”.
PSD-ALDE nu ar fi putut trece însă legea de Senat fără voturile UDMR. Un vot “pentru”a fost dat și de senatorului PMP Gheorghe Baciu.
Modificarea adusă Legii ANI a fost criticată şi de preşedintele PMP, Traian Băsescu, care a acuzat că majoritatea parlamentar㔺terge cu buretele” incompatibilităţile constatate în perioada 2007 – 2013 în cazul primarilor şi parlamentarilor şi “prăbuşeşte ANI”.
“Deci, asta da lovitură! Toată lumea s-a uitat pe 303 (Legea 303/2004 – n.r.) şi astăzi a trecut cu votul majorităţii această lege care pur şi simplu prăbuşeşte ANI şi şterge cu buretele incompatibilităţile pentru parlamentari, incompatibilităţi în perioada 2007 – 2013 (…). Şi primarii, despre care se spune aşa: dacă s-a constatat incompatibilitatea în mod definitiv, în instanţă, nu pot ocupa funcţii în aparatul de stat, dar pot candida la primar. (…) Astăzi şi-au rezolvat două probleme: problema parlamentarilor incompatibili şi problema primarilor şi consilierilor incompatibili”, a declarat Traian Băsescu.
