Magistraţii de la Curtea Constituţională a României au luat, miercuri, o decizie importantă în ceea ce priveşte incriminarea abuzului în serviciu.
Astfel, Curtea Constituțională a decis:
1. Abuzul în serviciu încriminat în codul Penal și cre vizeză funcționarul public, cel prevăzut în Noul cod Penal este constituțional cu condiția ca sintagma “îndeplinește în mod defectuos” să se transforme în “îndeplinește prin încălcarea legii”.
Practic, din acest moment, procurorii și judecătorii trebuie să țină cont doar de încălcarea legii și nu dacă vreun funcționar publica a apreciat corect oportunitatea adoptării anumitor decizii/măsuri administrative:
2. Cât privește definiția dată abuzului din legea speciala 78/2000, în baza căreia sunt anchetați demnitarii, Curtea l-a declarat perfect constituțional. Rezultă că anchetele cu miniștri, deschise în baza legii 78 – ex. cazul Bica, Udrea –, vor continua iar dosarele aflate în instanță vor fi judecate de magistrați fără niciun impediment.
În aceste condiţii se poate spune că funcţionarul public riscă între 2 şi 7 ani de închisoare dacă comit un abuz în serviciu prin încălcarea legii, respectiv încalcă legea în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
Interesant este că, înainte de a da acest verdict, judecătorii de la Curtea Constituţională aveau păreri împărţite. Dacă fostul preşedinte Augustin Zăgrean mergea pe ideea că “în cele mai multe state europene nu se face închisoare pentru abuz în serviciu”, Petre Lăzăroiu spunea că “este problema fiecărui stat în parte cum îşi defineşte politica penală”.
UPDATE: Experta în anticorupție Laura Ștefan a explicat că decizia CCR nu va afecta semnificativ dosarele DNA, atrăgând atenția că nu se pune problema dispariției cu totul a infracțiunii de abuz în serviciu din legislația românească.
„Nu cred ca în dosarele DNA vorbim despre încălcări minore ale unor reguli introduse prin hotărâri de Guvern, ordine de miniștri. Eu cred că DNA face dosare atunci când e vorba de încălcări grave ale legii și dacă e așa cred că dosarele DNA nu vor fi afectate într-o maniera semnificativă pentru ca această teză a încălcării vădite a legii e păstrată ca urmare a deciziei CCR”, a adăugat ea.
Laura Ștefan a mai declarat că atunci când vorbim este răspunderea penală este foarte important ca orice cetățean să înțeleagă ce nu are voie ce să facă, de accea CCR a ales să interpreteze sintagma „în mod defectuos” cu „prin încălcarea legii”.
„Nu cred că e nicio tragedie, dramă să lămurim ce se înțelege printr-un concept sau altul atunci când vorbim de legea penală și cred că de altfel dosarele penale mari pe care le-am văzut de abuz în serviciu priveau în general încălcări majore ale legislației. Presupun doar că afluența crescută de cazuri din ultima perioadă a generat o variație semnificativă în jurisprudență. A adus în fața instanțelor de judecată situații diverse care nu era neapărat tratate ca abuz în serviciu până acum. Nu mă refer la marile dosare. Curtea nu e ținută de practica sa anterioară, nu e o surpriză atunci când practica asta se schimbă și insist pe ideea că o infracțiune trebuie să fie previzibilă. Fiecare cetățean al României trebuie să știe exact despre ce interdicții vorbim când punem în discuție răspunderea penală
În detalii vom putea discuta abia după ce vom vedea publicarea deciziei CCR. Ce e important atunci când se analizează constituționalitatea unei infracțiuni e predictibilitatea ei adica în ce măsură e clar pentru orice om din România ce anume nu trebuie să faca pentru a nu suporta rigorile legii penale. Nu se pune problema dispariției cu totul a infracțiunii de abuz în serviciu din legislația românească așa cum era previzibil. Discuțiile s-au purtat mai ales cu privire la sintagma „în mod defectuos” și Curtea spune că trebuie să interpretăm această sintagmă ceva mai clar apăsat înțelegând prin defectuos prin încălcarea legii”, a spus Laura Ștefan.
UPDATE: Aflat în vizită în Bulgaria, Klaus Iohannis a declarat că a aflat despre decizia CCR, dar a precizat că nu poate face comentarii pe fondul problemei.
„Sper ca decizia să ducă la clarificări şi să înlesnească parcurusul justiţiei în România”, a spus Iohannis. Preşedintele a subliniat că nu se poate vorbi de abuzuri în cazul celor din justiţie: “Nu știu dacă trebuie să vorbim sau dacă este cazul să vorbim despre abuzuri ale celor care reprezintă sistemul de justiție, dar întotdeauna când o legislație este neclară sau ușor interpretabilă apar situații în care unii sau alții pot fi iarăși acuzați de abuzuri. De aceea, de fiecare dată când legislația care nu este foarte, foarte clară se corectează și se înlocuiește cu una care este foarte clară — cred că se face un lucru în esență bun pentru sistem”.
UPDATE: Judecătorul CCR Petre Lăzăroiu a declarat că dosarele aflate acum pe rol nu sunt afectate: se judecă și se constată de către judecător că actul s-a îndeplinit cu încălcarea legii sau dimpotrivă, că nu știu care instrucțiune, venită pe la colț, că nu știu ce sarcină verbală i-a dat șeful… Sintagma „în mod defectuos” dădea posibilitatea interpretării oricărui act”.
El a mai spus că nu va fi schimbată legislația, în urma acestei decizii: „Urmează ca judecătorul să-și facă datoria și să aprecieze în ce măsură legea a fost încălcată”, a spus el.
El a arătat că și Convenția ONU vorbește despre abuzul în serviciu, dar „într-o formă mult mai clară”, adică se precizează că este vorba despre îndeplinirea atribuțiilor de serviciu „cu încălcarea legii”.
Petre Lăzăroiu a mai spus că decizia a fost dată cu unanimitate de voturi. „Am pus toate variantele pe masă și le-am comparat, nu am luat o decizie pe picior sau că ne-a spus nu știu cine”, a spus el.
„Dacă te duci la îndeplinirea în mod defectuos a actului, la un moment dat, de exemplu, un judecător de fond dă o sentință care i se casează pentru că sentința e proastă, ce faci, îl trimiți pe judecătorul de fond în instanță pentru abuz în serviciu, pentru că nu a dat-o așa cum trebuie? Avem alte feluri de răspundere, răspundere disciplinară, răspundere materială, nu trebuie să le confundăm”, a spus judecătorul.
„Când trimiți un om în judecată, îi iei libertatea, nu o faci oricum, trebuie să ai niște limite. Ăsta e scopul acum. Procurorul până la urmă e jobul lui să caute infractori. Dar judecătorul trebuie să vadă dacă s-a încălcat legea, nu dacă aprecierea procurorului e că s-a îndeplinit defectuos”, a adăugat el.
UPDATE: Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a refuzat să dea declarații. Întrebat dacă „scapă hoții” în urma acestei decizii, el a răspuns: „Nu”. “De ce spuneți asta?”, a fost întrebat de jurnaliști. “C-așa vreau! Așa înțeleg”, a spus el, iritat.
