Curtea Constituțională a României (CCR) decide miercuri, după amânarea din 24 mai, asupra mai multor excepții de neconstituționalitate privind incriminarea abuzului în serviciu, excepții ridicate în mai multe dosare penale, printre care și cel al Alinei Bica, fostul procuror-șef al DIICOT.
Subiectul a stârnit vii dispute: în timp ce Laura Codruţa Kovesi, procurorul-șef al DNA, reclamă încercarea de dezincriminare a abuzului în serviciu susținând că 800 de dosare de corupție ar rămâne fără obiect, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) o acuză că face presiuni asupra CCR înainte de hotărâre iar fostul președinte Traian Băsescu spune, nici mai mult, nici mai puțin, că aceasta minte cu nonșalanță, deoarece nu este vorba despre nicio dezincriminare.
Kovesi: “Dacă infracţiunea de abuz în serviciu dispare din legislaţia noastră, funcţionarii îşi vor îndeplini atribuţiile după ureche şi nu după lege. Şi trebuie să ne gândim dacă suntem pregătiţi ca fiecare funcţionar să acţioneze cum îşi doreşte, fără a-l putea investiga. O treime din infracţiunile pentru care noi am întocmit rechizitorii sunt de abuz în serviciu. Eu am studiat practica CCR din 2000 până în prezent. Niciodată CCR nu a interpretat un text din lege. Acesta este atributul unei instanţe de judecată. Orice încercare de a limita competenţele DNA ne îngrijorează dar nu cred că procurorii trebuie să fie îngrijoraţi ci cetăţenii. Sunt cazuri publice în care am arătat prejudicii enorme. Nu poti să vii să spui, ca funcţionar public, că nu ştii ce ai de făcut”, a declarat Laura Codruţa Kovesi.
UNJR: “Uniunea Naţională a Judecătorilor din România solicită public procurorului şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, precum şi liderilor de opinie, să înceteze presiunile asupra Curţii Constituţionale înaintea pronunţării cu privire la constituţionalitatea abuzului în serviciu, reglementat de Legea 78/2000. Declaraţiile Laurei Codruţa Kovesi, potrivit cărora “o decizie a CCR în privinţa abuzului în serviciu într-un alt sens decât cel susţinut de DNA ar fi o încetare a luptei anticorupţie în România” şi “un semnal pe care statul român îl dă: «Gata, am luptat destul cu corupţia, nu mai trebuie să luptăm cu coruptia, nu mai trebuie să investigăm acest gen de fapte»” reprezintă o formă de presiune asupra Curţii Constituţionale, care e neconformă cu statutul de magistrat şi principiul separaţiei puterilor în stat”.
Traian Băsescu: ”Este, pentru mine, şocantă declaraţia doamnei Kovesi. Eu n-am văzut încă un înalt demnitar al statului român să mintă cu atâta nonşalanţă. Deci doamna Koveşi vorbeşte de dezincriminarea abuzului în serviciu, or nimeni nu a cerut asta. (…) Este o mare minciună pe care doamna o spune public. România are în Codul Penal o definiţie incorectă a abuzului în serviciu, care permite abuzul procurorilor şi a judecătorilor”.
569 de condamnați
În cei 10 ani de activitate, procurorii anticorupție au trimis în judecată 241 de dosare cu 1.471 de inculpați pentru abuz în serviciu iar instanțele au condamnat mai mult de o treime dintre ei (569), începând din anul 2013, precizează DNA, într-un răspuns trimis CCR, cu privire la subiectul excepției de neconstituționalitate.
Printre cei condamnați deja pentru abuz în serviciu se numără senatorul Tudor Chiuariu, care a primit în februarie 2014 sentința finală: 3 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare în dosarul Poşta, pentru fapte comise în perioada în care era ministru al Justiţiei în Guvernul Tăriceanu.
Alți miniștri acuzaţi de abuz în serviciu sunt Elena Udrea – în dosarul Gala Bute, Ion Ariton, Titus Corlăţean – în dosarul Diaspora, precum și Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, și baronii PSD Nicuşor Constantinescu şi Bunea Stancu – care au sesizat CCR cu privire la neconstituționalitatea articolului din Codul Penal care face referire la această infracțiune.
