Premierul Sorin Grindeanu şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, s-au opus admiterii excepţiei iar acum sunt pe făraș la PSD!
Curtea Constituțională a României (CCR) va decide marți, după pe sesizarea Bombonicăi Dragnea privind pragul valoric pentru abuzul în serviciu.
Excepția de neconstituționalitate este susținută de avocații tuturor celor 11 inculpați din dosar, inclusiv de al lui Liviu Dragnea, liderul PSD, acuzat de instigare la abuz în serviciu.
“Am văzut că toţi avocaţii susţin. L-am întrebat (pe avocat, n.r.) şi a spus că este o cutumă: când un avocat susţine sesizarea CCR, toţi susţin. Ceea ce constat eu este că marea problemă în România rămâne în continuare abuzul în serviciu”, a argumentat Liviu Dragnea în luna martie, întrebat de jurnaliști.
Excepţia de neconstituţionalitate vizează dispoziţiile art. 248 din Codul penal din 1969, art. 297 alin.(1) din Codul penal şi art.132 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
Avocatul Bombonicăi Prodana, fosta soție a lui Dragnea, a invocat în sala de judecată că se impune trimiterea excepţiei spre CCR, deoarece prejudiciul este sub 50.000 euro şi nu ar intra sub incidenţa penală.
De atunci au trecut aproape 3 luni fără ca judecătorii CCR să poată lua o decizie în acest sens.
Grindeanu și Toader, contra lui Dragnea
Între timp, Guvernul a trimis la CCR, la jumătatea lunii mai, un punct de vedere prin care solicită respingerea excepţiei formulate de Bombonica Dragnea.
Guvernul este una dintre instituţiile abilitate să trimită puncte de vedere în astfel de situaţii. Procedura prevede ca ministerul Justiţiei să formuleze o opinie care ulterior este însuşită de Guvern, ceea ce s-a întâmplat şi în acest caz.
Premierul Sorin Grindeanu a precizat, la acel moment, că punctul de vedere transmis la CCR a fost realizat de specialiştii Ministerului Justiţiei şi trimis Curţii sub semnătura sa.
“Procedural, toate punctele de vedere pe care Guvernul le trimite către CCR – pot să spun că semnez zeci, dacă nu sute, săptămânal, de asemenea puncte de vedere. Procedural, lucrurile stau în felul acesta: ministerul Justiţiei are un departament special care se ocupă cu aceste sesizări nepersonificate şi care dau, atunci când se solicită din partea CCR, un punct de vedere al ministerului Justiţiei pe care îl înaintează, prin adresă, către Guvern, iar procedural, pleacă sub semnătura primului-ministru. Specialiştii din departamentul respectiv, care nu are legătură cu persoana x, y, au făcut acest punct de vedere pe care Guvernul l-a înaintat către Curtea Constituţională. V-am asigurat de la început că nu vreau să interferez în ceea ce înseamnă munca pe care specialiştii o fac. Tot timpul s-a respectat această procedură de care vă aminteam”, a declarat Sorin Grindeanu.
Ministrul Toader: Nu cred că punctul de vedere al MJ l-a supărat pe Dragnea
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a precizat la rândul său că punctul de vedere asumat de Guvern a fost întocmit de Ministerul Justiţiei și că nu crede că acest act l-ar fi supărat pe Liviu Dragnea.
„(…) Prin decizia 405, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate cu privire la sintagma <<îndeplineşte în mod defectuos>>. Ori de câte ori cineva se raportează la 405, critica este inadmisibilă. Prin urmare, dacă ne raportăm la 405, este inadmisibilă. Dacă ne raportăm la lipsa pragului, nu este problema Guvernului, a ministerului, e problema exclusivă a CCR, care va stabili că trebuie sau că nu trebuie”, a explicat Tudorel Toader.
Angajări fictive la stat pentru muncă la PSD
În rechizitoriul dosarului trimis în judecată în vara anului trecut, procurorii anticorupție arată că “în perioada iulie 2006 – decembrie 2012, Dragnea Nicolae Liviu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al organizaţiei judeţene a unui partid politic, cu intenţie, a determinat-o pe inculpata Alesu Floarea, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii. În realitate cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era suspectul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă”.
Astfel, precizează DNA, persoanele angajate formal au primit în total suma de 108.612 lei, sumă cu care Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman s-a constituit parte civilă în procesul penal.
În ceea ce o priveşte pe Bombonica Prodana, procurorii spun că “în perioadele 3 martie – 1 august 2008 şi 3 iulie 2009 – 1 august 2010, în calitate de coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei şi în calitate de şef Serviciu secretariat din cadrul DGASPC Teleorman, prin încălcarea cu ştiinţă atribuţiilor de serviciu, deşi a cunoscut faptul că două subordonate, încadrate în funcţia de referent la instituţiile pe care le conducea, nu s-au prezentat la serviciu şi nu au respectat prevederile contractului individual de muncă şi fişa postului, nu a întreprins niciun demers de sancţionare a persoanelor respective”.
Patru dintre inculpaţi – incusiv cele două angajate – şi-au recunoscut faptele, apelând astfel la procedura simplificată de judecată.
11 inculpați
Dosarul a fost trimis în instanță de procurorii DNA în 15 iulie 2016 însă a intrat la judecare la ÎCCJ abia în februarie anul acesta, după respingerea la camera preliminară a mai multor excepții ridicate de Dragnea și Bombonica.
Iată cine sunt cei 11 inculpați:
- Liviu Dragnea, la data faptelor preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman – acuzat de instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual
- Bombonica Prodana, la data faptelorcoordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei şi şef serviciu Secretariat din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman – acuzată de abuz în serviciu
- Floarea Alesu, fost director general al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, acuzată de abuz în serviciu şi fals intelectual
- Ionel Marineci, fost şef serviciu în cadrul Complexului de servicii destinat copilului şi familiei, acuzat de abuz în serviciu
- Rodica Miloş, fost director executiv adjunct al DGASPC Teleorman, acuzată de abuz în serviciu şi fals intelectual
- Olguţa Şefu, fost director executiv adjunct al DGASPC Teleorman, acuzată de abuz în serviciu şi fals intelectual
- Valentina Mirela Marica, fost şef al Complexului de recuperare şi coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei, acuzată de abuz în serviciu şi fals intelectual
- Nicuşor Gheorghe, fost şef al Serviciului Administrativ, Patrimoniu, Tehnic, Aprovizionare, acuzat de abuz în serviciu şi fals intelectual
- Constantin Claudiu Balaban, fost şef al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei din mun. Alexandria, acuzat de abuz în serviciu şi fals intelectual
- Adriana Botorogeanu, fost funcţionar public în cadrul DGASPC Teleorman, acuzată de complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la fals intelectual
- Anisa Niculina Stoica, fost funcţionar public în cadrul DGASPC Teleorman, acuzată de complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la fals intelectual.
