Curtea Constituţională a României (CCR) dezbate, miercuri, cea de-a doua sesizare a jurnalistului Liviu Avram privind alegerile locale într-un singur tur, precum și alte 50 sesizări pe aceeași temă.
Sesizările au fost depuse de PMP, PRM, PND, Partidul Pirat România, Partidul Verde, Partidul 200 pentru Bucureşti, Partidul Socialist Român etc..
Excepțiile de neconstituționalitate vizează articolul 49 alin 2, potrivit căruia ”pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi lista de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să prezinte o lista de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităţilor urbane de rangul ÎI şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I”.
Avram nu își pierde speranța
Jurnalistul Liviu Avram nu și-a pierdut speranța nicio clipă. El a admis încă de săptămâna trecută că la prima contestație nu avea cum să aibă loc judecarea pe fond.
”Abia acum e de sperat că se va dezbate pe fond articolul privind majoritatea cu care este ales primarul (adică numărul de tururi). Aproape că nu mai contează ce decizie vor lua judecătorii, important e ca intrăm în alegeri cu un răspuns limpede din partea instanţei constituţionale supreme asupra acestei chestiuni litigioase şi controversate”’, a scris el vineri pe Facebook..
”Mi-am luat angajamentul ca de data asta să vorbesc mult mai puţin faţă de precedenta înfăţişare în faţa Curţii Constituţionale, pentru că oricum noi argumente nu mai am de unde să scot”, a precizat Avram.
Săptămâna trecută, judecătorii CCR au respins,din motive procedurale, excepția de neconstituționaliate ridicată de jurnalistul de la “Adevărul”.
”S-a respins articolul 50 (privind numărul de semnături necesare pentru înscrierea candidaturii, n.r.) ca neîntemeiat pentru că nu s-a adus niciun argument care să justifice schimbarea practicii CCR în domeniu. Este o practica vastă în această privinţă. Dintotdeauna, Curtea a spus că este rolul Parlamentului să stabilească legea electorală, modalităţile, semnături, fără semnături. De altfel, şi Comisia de la Veneţia spune că nu este nicio problemă, nu se încalcă dreptul de a alege sau de a fi ales prin faptul că se condiţionează de existenţa unor semnături”, a anunțat Augustin Zegrean, președintele CCR.
El a explicat că a fost respinsă şi sesizarea privind articolul 101 (privind alegerea primarilor într-un singur tur, n.r.) pentru că acest articol nu are legătură cu cauza depusă judecăţii.
”În acest dosar se judecă posibilitatea autorului excepţiei de a candida sau nu în funcţie de semnăturile pe care trebuia să le depună. Deci, nu se judecă legea electorală în ansamblul său”, a explicat preşedintele CCR.
Întrebat dacă alegerile din 5 iunie se vor organiza într-un singur tur, Zegrean a afirmat că CCR “tocmai s-a pronunţat astăzi, nu cred că mâine vom schimba. Mai avem încă 30 de dosare venite până astăzi cam cu acelaşi obiect, dar sigur nu vom schimba practica de azi până mâine”.