Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, ar fi scris note informative pentru Securitate, despre colegi şi diplomaţi, înainte de ’89, sub numele de cod “Manole”, relatează ziarul România Liberă, însă CNSAS precizează a dat o decizie de necolaborare în anul 2000, iar de atunci la CNSAS au mai fost aduse documente ale fostei Securităţi, însă legea CNSAS nu permite reverificarea persoanelor care ocupă anumite funcţii publice, inclusiv neverificarea pentru guvernatorul BNR.
“În privinţa verificării domnului Mugur ISĂRESCU, la data de 21.05.2002 Colegiul C.N.S.A.S. a emis Decizia nr. 40 de neapartenenţă/ necolaborare cu Securitatea ca poliţie politică. Documentele invocate de cotidianul „România Liberă” au fost transferate către arhiva C.N.S.A.S. după intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008. Ca urmare a schimbării cadrului legal de funcţionare a C.N.S.A.S., prin O.U.G. nr. 24/2008, reverificarea domnului Mugur ISĂRESCU nu mai este posibilă în condiţiile legii. Calităţile deţinute de domnia sa, cea de guvernator al Băncii Naţionale a României şi cea de membru al Academiei Române, fac obiectul verificărilor la cerere, potrivit art. 3 lit. q şi o din actul normativ invocat anterior.
Potrivit art. 32 din O.U.G. nr. 24/2008, reverificarea persoanelor pentru care Colegiul C.N.S.A.S. s-a pronunţat anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, printr-o decizie de neapartenenţă/ necolaborare cu fosta Securitate, nu mai este posibilă decât dacă sunt îndeplinite condiţiile cumulative, prevăzute de norma indicată, după cum urmează: „În cazul în care, urmare a preluării prevăzute la art. 31, rezultă documente şi informaţii noi şi neprocesate cu privire la calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia a unei persoane pentru care a fost emisă anterior prezentei ordonanţe de urgenţă o decizie de neapartenenţă sau de necolaborare cu Securitatea, dacă persoana face parte din categoriile persoanelor verificate din oficiu, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii iniţiază şi aplică, în mod corespunzător, procedura cuprinsă în prezenta ordonanţă de urgenţă”, precizează CNSAS într-un comunicat de presă.
Jurnaliștii de la România Liberă prezintă în facsimil documente care probează că Isărescu ar fi dat note informative în perioada în care era angajat al Institutului de Economie Mondială.
Astfel, Isărescu ar fi scris informaţii despre cercetători şi diplomaţi străini ajunşi la Bucureşti şi care erau suspectaţi că sunt agenţi străini, ar fi scris, de asemenea, note despre colegi de-ai săi din Institutul de Economie Mondială, inclusiv despre Eugen Dijmărescu, dar şi despre Ioan Mircea Paşcu.
Guvernatorul Isărescu nu a avut nicio reacție până la ora redactării acestei știri, însă în urmă cu două săptămâni a acordat un interviu pentru Jurnalul Naţional, în care spunea că astfel de insinuări care pot apărea nu sunt decât noi episoade din strădaniile de a-l acuza cu orice preţ şi că astfel de acuzaţii au mai fost făcute în trecut, au fost verificate şi s-a dat o decizie clară.
Totodată, el a menţionat că Institutul avea un statut special în epocă şi de aceea angajaţii săi care plecau în străinătate îşi scriau unii altora referinţe ca garanţii reciproce şi, câteodată, iniţialele lor erau trecute pe documentele importante care ajungeau uneori şi pe masa lui Ceauşescu.