Comisia de modificare a Legilor Justiției a hotărât, luni, că judecătorii pot fi numiți, la cererea motivată, în funcția de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii – în funcția de judecător la judecătorii, prin decret al Președintelui României, care însă nu se poate opune propunerii CSM.
Membrii comisiei au stabilit că ropunerea de numire în funcția de judecător se formulează de către Secția pentru judecători a CSM, cu avizul consultativ al unității de parchet de la care provine, precum și al instanței la care urmează să activeze, iar propunerea de numire a judecătorilor în funcția de procuror se formulează de către Secția pentru procurori a CSM, cu avizul consultativ al instanței în care își desfășoară activitatea.
Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile prevăzute, conform unui amendament al ALDE, comparativ cu legea actuală când șeful statului putea refuza motivat.
Un alt amendament prevede că detașarea și delegarea nu se pot face la instanțe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcționeze potrivit legii.
Consiliul Superior al Magistraturii dispune detașarea judecătorilor și procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanțe sau parchete, la CSM, Institutul Național al Magistraturii, Ministerul Justiției sau la unitățile subordonate acestuia ori la alte autorități publice, în orice funcții, inclusiv cele de demnitate publică numite, la solicitarea acestor instituții, precum și la instituții ale Uniunii Europene sau organizații internaționale, la solicitarea Ministerului Justiției.
Încetarea detașării înainte de expirarea duratei pentru care a fost dispusă are loc la cererea judecătorului sau procurorului ori la cererea instituției la care este detașat și se dispune de către Secția corespunzătoare a CSM, au mai decis parlamentarii.
Transferul judecătorilor și procurorilor de la o instanță la alta sau de la un parchet la altul ori la o instituție publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de secția corespunzătoare a CSM, cu avizul consultativ al președintelui instanței sau al procurorului-șef al parchetului corespunzător, conform unui amendament al PSD completat de Asociația Procurorilor din România.
La încetarea mandatului pentru funcțiile de conducere, procurorii pot ocupa o funcție la același parchet sau la un alt parchet unde au dreptul să funcționeze potrivit legii ori revin la parchetele de unde provin.
Este vorba despre procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul-șef al DNA și al DIICOT și adjuncții acestora.
Au fost eliminați din aceste categorii președintele, vicepreședintele și președinții de secții ai Înaltei Curții de Casație și Justiție, care sunt numiți de președintele României la propunerea CSM, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani.
Potrivit unui amendament CSM-ALDE-USR, judecătorul sau procurorul poate fi suspendat din funcție și în cazul în care a fost trimis în judecată pentru o infracțiune, dacă se apreciază, în raport de circumstanțele cauzei, că se aduce atingere prestigiului profesiei.
Dacă însă s-a apreciat că judecătorul sau procurorul poate fi menținut în funcție, acestuia i se poate interzice provizoriu exercitarea anumitor atribuții până la soluționarea definitivă a cauzei.
Aceste prevederi se aplică în mod corespunzător și în cazul în care față de judecător sau procuror s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune și organul judiciar a stabilit în sarcina sa obligația de a nu exercita profesia în exercitarea căreia a săvârșit fapta.
