Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) refuză să dea un punct de vedere procurorului general Augustin Lazăr pe tema cererii Comisiei parlamentare de anchetă a alegerilor din 2009 de a-i trimite dosarul penal clasat în luna iulie.
Procurorul general a invocat faptul că, în ciuda clasării, cauzea se află în interiorul termenului de prescripție – asta însemnând că, dacă vor apărea probe, dosarul poate fi redeschis.
Comisia parlamentară de anchetă vrea cu tot dinadinsul să-i parvină dosarul penal, iar CSM se spală pe mâini.
Astfel, într-un răspuns dat luni procurorului general în legătură cu exprimarea unei opinii cu privire la legalitatea transmiterii de către Parchetul General de copii de pe documentele din dosarul referitor la alegerile din 2009, la solicitarea comisiei parlamentare care verifică aceleași evenimente, CSM este de părere că aceasta presupune interpretarea unor dispoziții legale, altele decât cele ce privesc organizarea sistemului judiciar.
“Prin răspunsurile comunicate celor două instituții publice, ținând cont de prevederile constituționale și legale în vigoare, Consiliul Superior al Magistraturii a subliniat că solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție referitoare exprimarea unei opinii de către Consiliul Superior al Magistraturii, în exercitarea atribuției sale de garant al independenței justiției, cu privire la legalitatea transmiterii de copii de pe documentele din dosare penale, la solicitarea unei comisii parlamentare de anchetă, presupune interpretarea unor dispoziții legale, altele decât cele ce privesc organizarea sistemului judiciar, ceea ce ar determina o extindere excesivă a instrumentelor juridice prin care se realizează apărarea independenței sistemului judiciar, cu atât mai mult cu cât dosarul solicitat a fost deja soluționat de organul judiciar”, se menționează în comunicat.
Totodată, în sesizarea transmisă pe 31 iulie președintelui CSM Mariana Ghena, procurorul general Augustin Lazăr a cerut acestui for să aprecieze cu privire la necesitatea sesizării CCR privind constatarea existenței unui conflict juridic de natură constituțională ivit între autoritatea legiuitoare și autoritatea judecătorească.
CSM a respins și această solicitare, cu următorul argument:
“Valorificând jurisprudența Curții Constituționale, Consiliul Superior al Magistraturii a considerat că solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție referitoare la oportunitatea sesizării Curții Constituționale cu o cerere de constatare a unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlamentul României, nu întrunește cerințele legale pentru a i se putea da curs, atâta vreme cât nu s-au invocat încălcări ale unor competențe de ordin constituțional, nu a fost reclamată neîndeplinirea unor acte privind obligații ce derivă din dispozițiile Constituției și nici nu s-a creat vreun blocaj instituțional, activitatea parchetelor nefiind perturbată în niciun mod prin solicitarea adresată de comisia de anchetă constituită la nivelul Parlamentului României”.
