Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis în ședința de joi modificarea statutului magistraților astfel încât numirea procurorilor-șefi să se facă de către președintele țării, la propunerea CSM, iar ministrul Justiției – care este numit politic – să dea doar un aviz consultativ.
Propunerea a fost înaintată joi ministrului Tudorel Toader și Comisiei Iordache, fiind luată în urma deciziei CCR de revocare a procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, în care CSM a fost exclus, practic, din procedură.
Amintim că proiectul de modificare a Legii 303/2004 privind Statutul magistraților a fost adoptat de Parlament, dar se află în prezent la Curtea Constituțională, după ce a fost contestat pentru a treia oară, atât de PNL, cât și de Înalta Curte de Casație și Justiție.
CCR va judeca pe 19 iunie sesizarea PNL.
Iată precizările CSM, în urma ședinței de joi:
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul ministrului justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul ministrului justiţiei. Secţia pentru procurori se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.
În măsura în care se apreciază că, totuşi, propunerea de selecţie în aceste funcţii trebuie să rămână atributul ministrului justiţiei, Secţia pentru procurori propune modificarea normei mai sus menţionată, după cum urmează:
“Art. 54.- (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul conform al Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.
Cu alte cuvinte, chiar și în situația în care se păstrează actuala formulă în care ministrul propune, avizul CSM nu va mai fi unul pur consultativ.
În ambele cazuri, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii consideră că modificarea legislativă propusă asigură consolidarea rolului pe care însăşi Legea fundamentală îl atribuie Consiliului Superior al Magistraturii prin dispoziţiile art. 133 alin. (1) din Constituţia României.
