Curtea de Apel Alba Iulia precizează, în motivarea sentinței de încetare a executării pedepsei de 3 ani închisoare cu suspendare aplicată fostului secretar al CJ Hunedoara, Dan Daniel, că fapta sa de abuz în serviciu a fost dezincriminată de Curtea Constituțională. Mai precis, inculpatul a încălcat o Hotărâre de Guvern – care este act administrativ -, și nu o lege sau o ordonanță. La rândul său, Curtea de apel Cluj a achitat 4 inculpați din conducerea Electrica Transilvania, acuzați de abuz în serviciu, pe motiv că nu au încălcat legislația penală.
Iată ce precizează instanța CA Alba, în motivarea remisă astăzi:
“Având în vedere modificarea elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.297 alin.1 C.pen. în urma pronunțării deciziei nr.405/2016 a Curții Constituționale, fiind exclusă posibilitatea comiterii acesteia prin încălcarea unui act normativ altul decât o lege sau o ordonanță, precum și prevederile art.3 din Legea nr. 187/2012 potrivit cărora “Dispozițiile art. 4 din Codul penal privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile și în situațiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracțiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracțiunii, inclusiv a formei de vinovăție, cerută de legea nouă pentru existența infracțiunii”, Curtea de Apel Alba Iulia constată că a intervenit o dezincriminare a acestei fapte în situația în care îndeplinirea defectuoasă a unei îndatoriri de serviciu are loc prin încălcarea oricărui alt act normativ în afară de lege, ordonanță sau ordonanță de urgență, aceasta fiind și situația faptei pentru care a fost condamnat contestatorul din prezenta cauză”.
Pe cale de consecință, intervenind dezincriminarea faptei pentru care s-a dispus condamnarea lui Dan Daniel, CA Alba Iulia a admis contestația la executare formulată de acesta.
Instanța a constatat că contestația este fondată, însă a reținut un alt temei juridic decât cel indicat de petent.
“Prin Decizia nr.405/2016 pronunțată de Curtea Constituțională la data de 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial la data de 08.07.2016 (deci ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare a contestatorului) a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile art. 246 din Codul penal din 1969 și ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma “îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înțelege “îndeplinește prin încălcarea legii”‘, se precizează în motivare.
În considerentele deciziei menționate, Curtea a statuat că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară – legi și ordonanțe ale Guvernului.
“Având în vedere conținutul infracțiunii prevăzute de art.297 alin.1 C.pen., CA Alba Iulia constată că, urmare a deciziei de neconstituționalitate menționate, practic, a intervenit o modificare a elementelor constitutive ale acestei infracțiuni, sub aspectul laturii obiective, fiind limitat domeniul de aplicare al acestei infracțiuni prin excluderea tuturor cazurilor în care norma a cărei încălcare este imputată subiectului activ al infracțiunii nu este o lege, o ordonanță sau o ordonanță de urgență. (…). Prin urmare, nu se poate considera (așa cum a apreciat prima instanță) că decizia nr.405/2016 este doar o decizie de interpretare, instanța constituțională admițând prin decizia menționată o excepție de neconstituționalitate”, se mai arată în motivarea CA Alba Iulia.
În concluzie, CA Alba Iulia a constatat că prin hotărârea de condamnare a contestatorului nu s-a reținut că acesta ar fi încălcat în exercitarea atribuțiilor de serviciu prevederile Legii nr. 188/1999 sau ale vreunei alte legi, ordonanțe sau ordonanțe de urgență, ci doar pe cele ale Hotărârii de Guvern nr. 611/2008.
CA Alba Iulia a dispus, astfel, încetarea executării pedepsei de 3 ani închisoare cu suspendare, dar și a pedepsei complementare a interzicerii exercitării pe 2 ani a drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.
Concurs trucat grosolan: Singura candidată și-a formulat întrebările
În iunie 2014, Agenția Națională a Funcționarilor Publici a publicat anunțul privind organizarea, în data de 17 iulie, a concursului de promovare pentru ocuparea funcției publice de conducere vacantă de director general al DGASPC Hunedoara. Prin ordin al președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici a fost constituită comisia de concurs, din care făcea parte, printre alții, și Dan Daniel. La concurs s-a înscris o singură candidată, respectiv Monica Georgescu, la acea dată împuternicită în funcția de director general al DGASPC Hunedoara.
Potrivit DNA, anterior datei organizării concursului, Daniel Dan i-a cerut Monicăi Georgescu să formuleze subiectele și baremele de corectare pentru întrebările ce urmau să fie propuse de membrii comisiei de concurs din partea CJ Hunedoara. Georgescu ‘a fost admisă, cum era și de așteptat, cu un punctaj foarte mare, ulterior aceasta anunțând cunoscuților reușita înainte de publicarea rezultatelor oficiale’, au arătat procurorii DNA.
Precedentul
În aceeași zi în care a fost dată decizia Curții de apel Alba Iulia, Curtea de Apel Cluj a hotărât achitarea a 4 persoane din fosta conducere a SC Electrica Nord Transilvania acuzate de abuz în serviciu contra intereselor publice şi complicitate la abuz în serviciu.
Motivul: fapta celor 4 nu mai este prevăzută de legea penală. Șentinţa este definitivă.
Purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Cluj, Lucian Marian, a declarat corespondentului Mediafax, că decizia a fost dată în consens cu hotărârea de anul trecut a Curţii Constituţionale a României.
”Curtea de Apel Cluj a decis luni achitarea mai multor persoane acuzate de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu, decizia fiind dată în consens cu decizia Curţii Constituţionale a României care explicitează pentru constituţionalitate abuzul în serviciu. Fapta comisă în concret de cei judecaţi în acest dosar, nu în general, nu mai este prevăzută de legea penală, şi s-a reţinut că inculpaţii nu ar fi încălcat o obligaţie sau o îndatorire prevăzută de o lege sau OUG, ci de un act normativ inferior. Decizia CCR de anul trecut este obligatorie pentru instanţele de judecată. În momentul în care este sesizat un abuz în serviciu acesta trebuie să fie analizat în virtutea deciziei CCR. Decizia Curţii de Apel Cluj emisă luni este definitivă”, a spus Marian.
Pedepse majorate pentru spălare de bani și luare de mită
Pe portalul de justiţie în cazul dosarului soluţionat de Curtea de Apel Cluj se arată că au fost achitaţi pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu trei persoane din fosta conducere a SC Electrica Nord Transilvania, printre care şi fostul director general Gabriel Ruga, şi una pentru complicitate la abuz în serviciu.
În schimb, li s-au aplicat pedepse majorate unora dintre ei, pentru spălare de bani şi luare de mită.
Inculpații din conducerea SC Electrica Transilvania Nord au fost trimiși în judecată în anul 2009, de către DNA Cluj, fiind acuzați că în perioada 2002-2004 au cumpărat fără licitaţie produse electrice contrafăcute.
Prima sentință a fost dată de Tribunalul Cluj, care a dispus în anul 2015 condamnarea a 3 dintre inculpați la câte 3 ani de închisoare şi 3 ani interzicerea unor drepturi, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice. Al patrulea inculpat a fost condamnat la 5 ani de închisoare şi 5 ani interzicerea unor drepturi, pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu.
Avocatul Florin Roman, cel care l-a apărat pe fostul director general al SC Electrica Transivania Nord, achitat pentru abuz în serviciu, a explicat că Gabriel Ruga este unul dintre beneficiarii deciziei CCR, dar nu sub aspectul dezincriminării, ci a faptului că s-au trasat nişte limite privind această infracţiune.
Florin Roman a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că infracţiunea de abuz în serviciu era una subsidiară ”care era reţinută atunci când nu puteai reţine nimic altceva şi putea să intre sub această infracţiune, practic, orice conduită”.
“Clientului meu, prin rechizitoriu, prin actul de acuzare, nu i-a fost imputată o încălcare a unei legi sau unei ordonanţe, ci i-a fost imputată încălcarea contractului de performanţă încheiat de el cu SC Electrica Transilvania Nord. Noi am susţinut în apărare aceste lucruri şi, la cum arată hotărârea Curţii de Apel Cluj, ne-a dat dreptate. Infracţiunea de abuz în serviciu nu a fost dezincriminată, ci s-a mers exclusiv pe decizia CCR din iunie anul trecut. Clientul meu, Gabriel Ruga, este unul dintre beneficiarii acestei decizii, dar nu sub aspectul dezincriminării, ci a faptului că nu a încălcat o lege sau o ordonanţă ci un contract. Infracţiunea de abuz în serviciu era una subsidiară care era reţinută atunci când nu puteai reţine nimic altceva şi putea să intre sub această infracţiune, practic, orice conduită. Iar CCR a spus că această abordare destul de laxă nu este compatibilă cu principiile răspunderii penale, trebuiau nişte repere exacte,şi a trasat nişte limite”, a spus Roman.
Potrivit acestuia, răspunderea penală nu poate fi bagatelizată şi generalizată, iar a susţine că orice conduită se califică pentru o infracţiune este prea mult.
”Sunt greşeli mai mari sau mai mici, care conduc spre neglijenţă”, a mai spus avocatul clujean.
”Scăzând abuzul în serviciu, pentru că dosarul s-a organizat pe această achiziţie păguboasă, judecătorii şi-au dat seama că, probabil, s-ar justifica o pedeapsă cu suspendare şi de aceea au schimbat modalitarea de executare a pedepsei, nu mai e privativă de libertate, nu mai e în penitenciar, ci cu suspendare sub supraveghere pentru luare de mită şi spălare de bani”, a conchis Florin Roman.
