La Ministerul Justiției are loc, luni, dezbaterea publică privind pragul pentru dezincriminarea abuzului în serviciu, așa cum a cerut Curtea Constituțională a României (CCR).
Astfel, ministrul Tudorel Toader se întâlnește, începând cu ora 10.00, cu reprezentanții instituțiilor din cadrul sistemului judiciar, asociațiilor profesionale ale magistraților, mediului academic și profesiilor juridice liberale.
La prima dezbatere din 28 iunie, reprezentanții societății civile au cerut eliminarea pragului, prin transformarea infracțiunii în una “de pericol”, fie stabilirea unui prag minim.
Codru Vrabie, reprezentant al Asociației Funky Citizens, a sugerat modificarea infracțiunii de abuz în serviciu, astfel încât ea să nu mai fie o infracțiune de rezultat, ci să fie o infracțiune de pericol, în acest fel nemaifiind nevoie de prag.
“Nu credem că este neapărat nevoie de prag. (…) Parlamentul și dumneavoastră, prin Ministerul Justiției, aveți posibilitatea să înaintați o astfel de propunere Parlamentului, pentru că ține de politica penală a statului român, de filozofia penală din Codul penal. Vă sugerăm să modificați infracțiunea de abuz în serviciu din articolul 297, în așa fel încât ea să nu mai fie o infracțiune de rezultat, ci să fie o infracțiune de pericol. În momentul în care face această redefinire, nu mai încape niciun fel de discuție despre vreun prag, pentru că pragul este indisolubil legat de existența rezultatului”, a propus Codru Vrabie în cadrul dezbaterii.
El a explicat că în istorie a existat o perioadă în care abuzul în serviciu era reglementat ca o “infracțiune de pericol”.
“Infracțiunea de abuz în serviciu, încă de la Dongoroz (Vintilă Dongoroz — n.r.) încoace, pare să fie o infracțiune de rezultat, însă, în Codul lui Cuza din 1865, infracțiunea era una de pericol. În filozofia capitolului de infracțiuni de serviciu există și infracțiuni de pericol, și infracțiuni de rezultat, dar, dacă ne uităm la abuzul în serviciu, ne întrebăm care este valoarea ocrotită. Noi credem că valoarea ocrotită este exercitarea atribuțiilor de serviciu cu respectarea legii. Nu poate să fie ocrotită valoarea rezultată din încălcarea legii și cauzarea unei vătămări sau unui prejudiciu”, a motivat Vrabie.
APADOR-CH vrea un prag “rezonabil”
În schimb, Asociația APADOR-CH vrea introducerea unui prag rezonabil.
“Din punctul de vedere al APADOR-CH, modul cum este formulat acum abuzul în serviciu este foarte lipsit de predictibilitate, în primul rând datorită faptului că soluția de clasare pe care o poate da un procuror este subiectivă și, ca urmare, să afirm că susțin introducerea unui prag rezonabil, prag care trebuie stabilit, nu de APADOR-CH, ci de cine poate face o estimare a gravității unei pagube și să ne uităm care este diferența între ciobitul farului și plecarea fără frână și fără lumini noaptea. Din punctul nostru de vedere, ar trebui să se ducă destul de jos pragul. În plus, deși fapta cea de sub prag ar rămâne nesancționată penal, ea trebuie totuși sancționată și opinia noastră este că, pe lângă recuperarea prejudiciului, ar trebui să fie însoțită de o amendă nepenală, care să fie în cuantum cel puțin egală cu prejudiciul cauzat”, a spus Maria Nicoleta Andreescu, președinte APADOR-CH.
CCR obligă Parlamentul să stabilească un prag pentru dezincriminarea abuzului în serviciu, soluționând, astfel, excepția de neconstituționalitate ridicată de Bombonica Prodana, fosta soție a președintelui PSD, Liviu Dragnea, care a acuzat că dispozițiile penale în vigoare cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu “sunt formulate în sens larg și în termeni vagi”.
