Proiectul noii legi a pensiilor publice a fost postat marți seară pe site-ul Ministerului Muncii, pentru 10 zile în consultare publică. Vârsta standard de pensionare se va egaliza la bărbaţi şi femei, ajungând la 65 de ani, până în anul 2035 – față de privilegiații din magistratură, care se pot pensiona și la 45 de ani, urmând să ajungă la 60 de ani vârstă de pensionare abia în anul 2062.
Proiectul vine la 10 zile după publicareaîn Monitorul oficial a Legii nr. 282/2023 privind pensiile speciale – acordate pentru circa 200.000 de privilegiați, între care se numără și Nicolae Ciucă, liderul PNL, care nu a contribuit la pensia uriașă de 18.000 de lei/lună, pe care o cumulează cu indemnizația de președinte al Senatului (circa 24.000 de lei/lună,brut).
UPDATE! Iohannis a promulgat rapid Legea pensiilor speciale, după reintroducerea privilegiilor magistraților și altele
Proiectul va fi adoptat, pentru început, de Guvernul Ciolacu, apoi va merge la Parlament, unde are termen de adoptare până pe 29 noiembrie.
Legea va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024, când toate pensiile vor fi indexate cu 13.8% (dar nu cu indicele inflației, care a depășit 16%), și se va aplica, efectiv, la 1 septembrie 2024.
În acest fel, PSD și PNL vor defila, toată campania electorală, cu promisiuni de creștere a pensiilor, fără ca românii de rând să le vadă înfăptuite și cu riscul de a nu le primi.
Așa s-a întâmplat cu Legea 127/2019 marca Olguța Vasilescu, act normativ votat de toate grupurile parlamentare, promulgat rapid de președintele Klaus Iohannis, care se afla în campanie pentru al doilea mandat la prezidențiale, dar ale cărui prevederi nu sunt puse în aplicare nici astăzi.
Concret, majorarea de 40% a pensiilor publice a fost amânată de Puterea instalată prin moțiunea de cenzurâ prin care a fost dat jos Guvernul Dăncilă. Amintim că Guvernul PNL Orban a adoptat în acest sens mai multe ordonanțe de urgență. Dar nici Guvernul Cîțu, care i-a succedat lui „Ludovic Întâiul” la Palatul Victoria, și nici Guvernul Ciucă nu s-au mai obosit să aplice legea, defilând, electoral, cu „recalcularea pensiilor” – care nici astîzi nu a fost finalizată, în ciuda celor 1.000 de noiangajați la Ministerul Muncii.
Și constatăm că nici Guvernul Ciolacu nu a aplicat Legea 127 promovată de PSD.
Ciolacu și Ciucă pregătesc fentarea pensionarilor: Noua lege va intra în vigoare abia pe 1 septembrie 2024, înaintea alegerilor
Vârsta standard de pensionare pentru bărbaţi şi femei va ajunge la 65 de ani, până în 2035.
„Art. 47 – (1) Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbaţi, cât și pentru femei”.
Stagiul minim de cotizare contributiv, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, este de 15 ani. Stagiul complet de cotizare contributiv este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
De asemenea, persoanele care doresc să rămână în activitate și după vârsta pensionării pot face acest lucru, cu acordul angajatorului, până la 70 de ani.
„Art. 46 (2) – Persoanele asigurate în sistemul public de pensii care îndeplinesc condițiile de înscriere la pensie prevăzute la alin. (1) pot opta pentru menținerea în activitate, anual, cu acordul angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.”
Noua formulă de calcul
Pensia va fi egală cu valoarea punctului de referință înmulțit cu numărul de puncte. Valoarea punctului de referință reprezintă valoarea punctului de pensie împărțit la 25, iar numărul total de puncte de pensie este format din numărul de puncte contributive, necontributive și de stabilitate.
În termen de șase luni, vor fi recalculate toate pensiile aflate în plată pentru care există la dosar documente cu sporuri/venituri contributive nepermanente. La calculul pensiei va fi avut în vedere venitul brut pentru care s-a reținut contribuția de asigurări sociale.
În situația în care, din diverse motive, nu se poate face dovada acestor venituri brute cu documente, la calculul punctajelor se utilizează, ca și in prezent, salariile din carnetul de muncă și sporurile permanente.
Formula de majorare are în vedere rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuți în anul curent pentru anul calendaristic anterior. Procentul de majorare și data de acordare se stabilesc anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat și va fi stabilit în funcție de veniturile la BASS și inflația estimată de INS din anul precedent, potrivit proiectului.
Începând cu data intrării în vigoare a noii legi, cuantumul indemnizației va fi majorat anual cu același mecanism de majorare a pensiilor publice.
Stagii de cotizare
Stagiul minim de cotizare va fi 15 ani, iar cel complet contributiv, de 35 ani – necesar inclusiv pentru pensie anticipată.
Stagiile de cotizare peste 25 de ani vor fi răsplătite cu puncte suplimentare, respectiv:
- 0,50 puncte/an pentru anii de contributivitate din intervalul 26-30 inclusiv;
- 0,75 puncte/an pentru anii de contributivitate din intervalul 31-35 inclusiv;
- 1 punct/an începând cu anul 36 de contributivitate.
Sporurile nepermanente contributive vor fi calculate la pensie, respectiv acord global, plata cu ora, al treisprezecelea salariu, premii, etc.
Femeile au redusă vârsta de pensionare în funcție de copii
Femeile vor beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare în funcție de câți copii au născut și crescut până la vârsta de cel puțin 16 ani, astfel:
- 1 copil: 6 luni
- 2 copii: 1 an
- 3 copii: 1 an și 6luni
- 4 copii: 2 ani
- 5 copii: 2 ani și 6 luni
- 6 copii: 3 ani
- 7 copii sau mai mulți: 3 ani și 6 luni
Reducerea vârstei de pensionare se aplică și în cazul femeilor care au adoptat copii și i-au crescut minim 14 ani.
Persoanele care lucrează cu handicap grav sau accentuat
„Art. 52- (1) Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare contributiv, în condiţii de handicap, beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, dovedit cu certificat de încadrare în grad și tip de handicap cu valabilitate permanentă, în condițiile Legii 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:
a) cu 15 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap grav, dacă au realizat, în condiţii de handicap, un stagiu de cotizare contributiv de cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare;
b) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţii de handicap, un stagiu de cotizare contributiv de cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare;
c) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţii de handicap, stagiul complet de cotizare.
Tipuri de pensie
- Pensie pentru limită de vârstă – condiționată de realizarea unui stagiu minim de 15 ani contributiv;
- Pensie de invaliditate – se mențin cele trei grade (grav, accentuat sau mediu) care vor fi redefinite:
- gradul I – deficiența funcțională gravă, capacitate de autoservire pierdută;
- gradul II – deficiența funcțională accentuată și capacitate de autoservire păstrată partial
- gradul III – deficiența funcțională medie și capacitatea de autoservire păstrată;
„Pensia de invaliditate este o categorie de pensie care nu se acordă definitiv, aceasta fiind condiţionată de afectarea temporară a capacităţii de muncă a persoanei. Ca urmare, la ivirea riscului invalidităţii, se acordă o pensie de invaliditate supusă unor verificări permanente pentru a se constata dacă măsurile recuperatorii aplicate au determinat recuperarea capacităţii de muncă, iar persoana îşi poate relua activitatea. Întrucât pe timpul acordării pensiei de invaliditate nu se realizează stagii de cotizare în sistemul public, nu sunt îndeplinite condiţiile de stagiu complet de cotizare şi ca urmare nu se poate opta pentru o categorie de pensie ce este condiţionată de realizarea şi chiar depăşirea stagiului complet de cotizare. Pentru orice grad de invaliditate, în funcţie de natura afectării capacităţii de muncă şi tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activităţi profesionale, la propunerea medicului expert” se mai precizează în document.
- Pensie anticipată – condiționată de un stagiu complet de cotizare contributiv de 35 ani. ( Pensionarea anticipată se realizează cu reducerea maximă de 5 ani din vârsta standard de pensionare, cu o penalizare maximă de 24% față de 30% cât este în prezent. Nu vor fi luate în calcul perioadele necontributive: șomaj, spor de grupă etc.)
Art.58 – (1) Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat până la 5 ani de stagiu de cotizare peste stagiul complet de cotizare contributiv, precum și celor care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5.
(2) La stabilirea stagiului complet de cotizare contributiv necesar acordării pensiei anticipate nu se iau în considerare perioadele în care persoana a avut calitatea de asigurat în baza unuicontract de asigurare încheiat, începând cu data de 01 ianuarie 2018, în baza prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, ale OUG nr. 163/2020 precum și ale art. 6 alin. (2) și
alin. (3) din prezenta lege.
(3) Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte prin diminuarea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă, în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5 şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 4.
- Pensie de urmaș – se mențin prevederile actuale.
„Proiectul urmăreşte întărirea principiului contributivităţii”
Potrivit inițiatorilor proiectului, principalele aspecte urmărite de noul proiect al Legii pensiilor, vizează asigurarea unui sistem de pensii sustenabil din punct de vedere financiar prin includerea în noua legislaţie a unei formule de calcul bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar, potrivit principiului contributivităţii, a unui mecanism de indexare a pensiilor clar şi corelat cu realităţile economice.
De asemenea, cheltuielile cu pensiile se vor concentra pe menţinerea ca pondere în valoarea totală a PIB-ului, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu şi lung să nu indice un risc ridicat.
Proiectul mai urmăreşte întărirea principiului contributivităţii astfel încât cuantumul pensiei să reflecte activitatea profesională şi contribuţia la sistemul public de pensii, în raport de veniturile realizate de asigurat, asigurarea sustenabilităţii ţinând seama că ea trebuie aplicată tuturor beneficiarilor sistemului public de pensii.
„Aplicarea formulei de calcul doar pentru noii pensionari nu reprezintă o opţiune, deoarece excluderea de la aplicarea noii formule a pensiilor aflate în plată ar reprezenta o nouă inechitate, ceea ce ar genera noi nemulţumiri şi, pe cale de consecinţă, obţinerea drepturilor în instanţă”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
Totodată, proiectul are în vedere identificarea de soluţii privind asigurarea unor pensii adecvate şi echitabile pentru toţi beneficiarii sistemului public de pensii corelate cu contribuţia acestora adusă în timpul vieţii active la bugetul asigurărilor sociale de stat.
