Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, reunită la Tallinn, susţine eliminarea amendamentelor care restricţionează libertatea de exprimare din actualul Cod Penal din România.
Adunarea Generală a Federaţiei Europene a Jurnaliştilor, cu reprezentanţii a peste 320.000 de jurnalişti din 35 de ţări europene, a avut loc în perioada 9-10 mai.
Din partea României au participat liderii Federaţiei Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind, Leonard Pădureţ, preşedinte, şi Cristinel Godinac, preşedinte executiv, care au prezentat problemele cu care se confruntă presa română.
“Având în vedere argumentele aduse în discuții de către delegația română, Adunarea Generală a EFJ a adoptat următoarea
Situaţia jurnaliştilor în România: Federaţia Europeană a Jurnaliştilor susţine eforturile membrului afiliat din România, Federaţia Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind, pentru:
- deblocarea dialogului social în mass-media, menţinerea culturii şi a mass-media în actualul sector, negocierea unui contract colectiv de muncă pentru toţi angajaţii şi persoanele independente din acest domeniu;
- modificarea de urgenţă a Legii privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune în sensul restaurării statutului de instituţie publică, şi nu al celui de stat, precum şi pentru depolitizarea managementului acestor instituţii;
- eliminarea amendamentelor care restricţionează libertatea de exprimare din actualul Cod Penal;
- acordarea unor reduceri fiscale pentru industria mass-media identice cu cele din Uniunea Europeană, inclusiv măsuri de protecţie a freelancerilor;
- demiterea urgentă a actualului preşedinte – director general al Televiziunii Române, investigarea şi sancţionarea abuzurilor acesteia împotriva angajaţilor din această instituţie, precum şi deblocarea dialogului social”, se arată în comunicatul MediaSind.
Jurnalismul, ca bun public
Tema reuniunii celei mai mari organizaţii a jurnaliştilor europeni a fost jurnalismul ca bun public. În context, au fost discutate problemele cu care se confruntă atât angajaţii din instituţiile publice cât şi din cele private, problemele freelancerilor, probleme deontologiei profesionale, controlul politic asupra societăţilor de presă.
A fost, de asemenea, stabilită strategia pentru următorul an, precum şi modul în care vor fi sprijinite organizaţiile afiliate de către conducerea EFJ pe lângă instituţiile europene – Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul Europei.
În funcţia de preşedinte al Federaţiei Europene a Jurnaliştilor a fost reales Mogens Blicher Bjerregard, iar în cea de vicepreşedinte, Marta Barcellina.
