Preşedintele Klaus Iohannis a evitat, miercuri, să spună dacă vor fi „înghețate” pensiile anul viitor, pe fondul crizei economice.
Făcându-se că nu a înțeles întrebarea, șeful statului a declarat:
„Nu s-a vehiculat niciodată tăiere de salarii și pensii. E o prostie PSD. Nu s-a vorbit așa ceva. Dar bugetul 2021 trebuie construit cu mare grijă, e de preferat ca bugetul să fie discutat și aprobat de noul Parlament, rezultat după alegeri și nu de acest Parlament. Nu se discută de tăieri de salarii și pensii, exclus așa ceva. Economia își revine după reculul din trimestrul 2 spre un parcurs normal, cu creșteri de salarii, pensii și investiții. M-am bătut pentru fonduri europene semnificative”.
Despre faptul că PSD continuă să ceară mărirea cu 40% a punctului de pensie, președintele a comentat: „Nu ar fi existat bani, se pare, nici dacă nu ar fi existat pandemia. Acum, bugetul s-a restrâns considerabil. Totuși, și eu. și premierul ne-am dorit o creștere pentru pensionari. Atât s-a putut, la fel ca și în cazul alocațiilor. Revin la ce am mai spus: e regretabil că PSD nu a înțeles nimic de aici și continuă să dea impresia că s-ar fi putut mai mult. Nu s-ar fi putut. Aceste încercări ale PSD de a corecta prin Parlament e jalnică, populistă, electoralistă, care nu le face cinste”.
Chestionat ce va face când va primi la promulgare legea de respingere a OUG privind rectificarea bugetului – care a prevăzut creșterea cu doar 14% a pensiilor în loc de 40% -, la fel ca legea de respingere a OUG 123 privind majorarea cu doar 20% a alocațiilor copiilor în loc de dublare, Iohannis a evitat și în acest caz un răspuns tranșant:
„O să vă spun la acel moment. Dar bugetul nu poate susține așa ceva. Asta e realitatea”.
Guvernul Orban refuză să aplice Legea pensiilor (Legea 197/2019), adoptată inclusiv de PNL înainte de alegerile europarlamentare, și Legea 14/2020 privind dublarea alocațiilor.
Până acum, alocațiile au fost fentate prin două ordonanțe de urgență: OUG nr. 2/2020 și OUG nr, 123/2020, ambele respinse de Parlament.
Legea de respingere a primei OUG a fost atacată la CCR de premierul Orban, însă Curtea a decis că actul normativ este constituțional. Guvernul PNL a dat apoi OUG 123, care a fost și ea respinsă prin lege, fără însă ca aceasta să fie pusă în aplicare.
