Ion Iliescu, fostul preşedinte al României, a fost chemat luni dimineaţa la Parchetul General, pentru a fi audiat de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Iliescu are de dat, din nou, explicaţii în dosarul Mineriadei, dosar în care a fost pus sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii, alături de alte nume grele precum Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu sau Miron Cozma.
Extrem de relaxat, Iliescu a precizat că nu înţelege care este rolul acestui dosar deschis la peste 20 de ani de la evenimentele petrecute în 1990.
“Nu este prima dată când se agită chestiile astea. Ce dovezi? Dar care este problema? E o chestiune care s-a petrecut în 1990, am trecut peste ea, am avut alternative la guvernarea ţării. Vor oamenii să…, probabil au primit ceva solicitări să cerceteze. Să cerceteze, care este problema? Voi fi chemat, voi dialoga, voi răspunde, care este problema? Nu este nicio problemă. Eu ştiu care este raţiunea redeschiderii discuţiei, că este o treabă care s-a petrecut acum douăzeci şi şapte de ani, dar mă rog. Probabil au primit sesizări, oamenii sunt datori să cerceteze, să ducă lucrurile până la capăt”, a fost mesajul transmis de Ion Iliescu, înainte de a da ochii cu procurorii.
Cel puţin patru persoane şi-au pierdut viaţa în timpul Mineriadei din 1990, alte peste 1.200 fiind rănite. Cu toate acestea, nimeni nu a fost tras la răspundere până acum.
Procurorii consideră că “din probatoriul administrat în cauză a rezultat că, în perioada 11-15 iunie 1990, inculpaţii au decis, organizat şi coordonat un atac generalizat şi sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, respectiv împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii din Bucureşti, precum şi a populaţiei municipiului Bucureşti, atac în care au implicat participarea forţelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi a unui număr de peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării. În urma atacului au fost ucise prin împuşcare patru persoane şi au fost rănite prin împuşcare alte trei, fapte ce constituie şapte acte materiale ale infracţiunii. De asemenea, 1.269 de persoane au suferit vătămări ale integrităţii fizice sau psihice, iar 1.242 au fost private de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracţiunii”.
