Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi la București, într-o conferință de presă comună cu Klaus Iohannis că, deși mai sunt doar două zile până la expirarea termenului-limită dat de NATO Rusiei pentru a lua măsurile necesare ca să respecte Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), ”constatăm că nu exită nici un semn de progres în direcția aceasta”.

 

”Ne pregătim pentru o lume fără Tratatul privind Forțele Nucleare”, a spus șeful NATO.

G4Media reamintește că secretarul de stat american, Mike Pompeo, a anunțat pe 4 decembrie că dacă Rusia nu îşi respectă obligaţiile din cadrul Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF) în termen de 60 de zile, SUA nu se vor mai considera parte a acestui acord: „SUA declară că Rusia a încălcat tratatul şi ne vom suspenda obligaţiile în 60 de zile, cu excepţia situaţiei în care Rusia îşi va respecta obligaţiile de o manieră verificabilă”.

Și miniştrii de externe din NATO au acuzat Rusia de „încălcarea materială” a obligaţiilor asumate în cadrul Tratatului INF: „Încălcarea INF de către Rusia erodează bazele unui control efectiv al armamentului şi subminează securitatea aliată”, urmărind „slăbirea generală a arhitecturii de securitate euro-atlantice”, potrivit unei declaraţii comune a miniştrilor de externe din NATO.

Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare, semnat de URSS şi SUA în 1987, care a reprezentat baza arhitecturii de securitate a Europei, interzice rachetele cu o rază de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de km dotate cu focoase nucleare. În martie 2018, Rusia a prezentat noua sa rachetă de croazieră Novator 9M729, denumită şi SSC-8, care are o rază de acţiune mai mică de 500 de km, dar este mobilă.

Jens Stoltenberg a declarat joi că această rachetă poate lovi orașele Europei.

În rest, șeful NATO a spus: “România este de importanță în contextul unui mediu nesigur. În Afganistan sute de militari români acționează pentru stabilitatea țării În România aveți o bază de apărare antibalistică, Poliție aeriană și o prezență militară puternic. Trebuie să investim într-adevăr în apărare și ne bucurăm că România asigură 2% din PIB pentru apărare. Aceste contribuții fac NATO mai puternică și România mai sigură. Mulțumesc României că a făcut din această colaborare o prioritate”.

Întrebat cum văd NATO și România evoluția apărării române astfel încât ea să nu interfereze cu NATO, Jens Stoltenberg a răspuns: Mă bucur foarte mult de eforturile UE pentru că acestea rezolvă o parte din fragmentarea industriei de apărare europene Și UE și NATO colaborează mai strând ca niciodată. Eforturile UE sunt complementare. Să fie clar că UE nu poate înlocui NATO. 80% din cheltuielile de apărare ale NATO vor proveni din aliați care nu sunt membri”. 
 
 
La rândul său, președintele Klaus Iohannis a precizat: “Complementaritatea eforturilor de miodernizare și dotare între NATO și UE este vitală. Nu-și dorește nimeni să creez o competiție între NATO și UE Ne dorim să facem astfel încât proiectele NATO și UE să se întărească reciproc. Au fost voci care au spus că Europa face prea puțin pentru apărarea proprie. Ei, iată, acum face și acest lucru va fi un beneficiu net pentru NATO Am înțeles că trebuie să jucăm un loc foarte important în NATO, nu în locul NATO”.
author avatar
Focus Politic
Share.
Leave A Reply

© 2024 Secunda Publishing. Designed by Acronim Solutions.
Exit mobile version