Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat vineri că trebuie urmărite motivele pentru care au fost primite în instanță soluţii de achitare, numai în acest an 39 de persoane fiind achitate ca urmare a deciziei CCR privind abuzul în serviciu.
“Procentul de achitări la DNA este undeva constant în jur de 10%. Unii zic că este mult, unii zic că este puţin, unii au anumite exemple şi extrapolează, dar să ne uităm la motivele pentru care procurorii primesc achitări. În acest an 39 de persoane au fost achitate ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale privind abuzul în serviciu. Nu poţi să-i reproşezi unui procuror că nu a prevăzut faptul că peste un an sau peste doi ani Curtea Constituţională va da o decizie care lui îi va crea probleme şi care va duce la achitare”, a arătat Kovesi, la un interviu acordat Libertatea.ro.
Cât despre propunerile de modificare şi completare a Codurilor penale, dacă acestea vor fi aprobate în Parlament există riscul de a ne întoarce în perioada de dinainte de anul 2004, “când deciziile din dosare se luau la sediul unui partid”.
“Lupta anticorupţie va fi terminată”
“Lupta anticorupţie va fi terminată, pentru că, dacă ne uităm în urmă cu 12 – 15 ani ce se întâmpla în România în lupta cu corupţia, o să vedem că nu se întâmpla mare lucru. Nu erau anchete. Anchetele DNA din ultima perioadă de timp şi hotărârile de condamnare pronunţate de judecători în ultimii ani cred că sunt motivul pentru care se doreşte modificarea acestor legi.(…) O să ne întoarcem la vremurile de dinainte de 2004, când deciziile în dosare penale se luau la sediul unui partid politic. Când un procuror este subordonat politic nu va avea libertatea de a deschide o investigaţie, nu va putea să facă o investigaţie serioasă, iar o justiţie care nu este independentă nu va garanta niciodată cetăţenilor că vor avea parte de procese corecte şi echitabile”, a declarat Laura Codruţa Kovesi.
Despre discuţiile din spaţiul public referitoare la faptul că mulţi inculpaţi au stat foarte mult în arest preventiv sau au fost încătuşaţi contrar legii, procurorul-șef al DNA a spus că poliţistul care nu a respectat legea trebuie sancţionat, dar nu trebuie să însemne că persoane care comit infracţiuni de corupţie nu mai trebuie arestate.
“Să presupunem că un poliţist a încătuşat o persoană nerespectând dispoziţiile legale. Ce înseamnă? Că toate persoanele care comit fapte de corupţie, evaziune fiscală şi spălare de bani nu mai trebuiesc arestate preventiv niciodată? Că poţi să iei şpagă ca ministru de milioane de euro, dar nu poţi să fi arestat preventiv că un poliţist o dată a greşit când a pus cătuşe? Haideţi să sancţionăm poliţistul care nu a respectat legea atunci când a pus cătuşele. Vorbim de evaziune fiscală şi spălare de bani, vorbim de prejudicii de mii de euro, de sute de mii de euro, de milioane de lei şi în astfel de situaţii nu poţi să iei nicio măsură preventivă, dar un cetăţean care comite o infracţiune de furt, poate una măruntă, şi este pe timpul nopţii sau fură de mai multe ori, acela poate fi arestat preventiv, în schimb persoane care deţin funcţii importante şi cauzează daune de sute de mii de euro nu pot fi nici măcar arestate preventiv. Despre asta vorbim când vorbim despre astfel de modificări, despre discrepanţele care există”, a precizat procurorul-şef al DNA.
“Nu există DNA TV”
În cea ce priveşte aşa numitul “spectacol al cătuşelor”, procurorul-şef a explicat că nu există “DNA TV”, instituţia neputând fi făcută responsabilă pentru că o persoană este filmată când intră în sediu.
“În ceea ce priveşte spectacolul cătuşelor, nu există DNA TV. Nu noi furnizăm imaginile către public, nu noi suntem aceia care ar trebui să blurăm anumite imagini. Faptul că în spaţiul public se filmează anumite persoane care intră sau ies dintr-o unitate de Parchet, dintr-o instanţă de judecată, sunt lucruri pe care noi ca procurori sau ca magistraţi nu putem să le cenzurăm. există obligaţie ca persoanele care sunt citate la DNA să nu fie filmate în interiorul clădirii, să nu fie filmate în timp ce se administrează anumite acte sau se desfăşoară anumite activităţi în interiorul instituţiei, dar pentru ceea ce se întâmplă în exteriorul instituţiei nu putem fi făcuţi responsabili, pentru că oricine în spaţiul public poate să filmeze”, a mai spus Kovesi.
Sechestre de 2 mld euro în ultimii 4 ani, cât 9 mil. de pensii
Un alt subiect sunt prejudiciile din dosare cu sentință definitivă, iar șefa DNA a precizat că numai anul trecut s-au instituit sechestre în valoare de peste 660 de milioane de euro.
Totodată, în ultimii 4 ani au fost instituite de procurorii DNA sechestre de 2 miliarde de euro, sumă echivalentă cu 9 milioane de pensii medii de 1.025 lei/lună – sau 750.000 de pensii medii timp de un an.
Sau cu aceiași bani se pot plăti o dată 3,87 de salarii medii de 2.392 lei, cât a fost câștigul salarial mediu în România în luna octombrie, potrivit Institutului Național de Statistică. Cu cele 2 miliarde de euro se pot plăti 322.000 de salarii medii timp de un an.
“MFP să ne explice cât la sută din prejudicii se recuperează”
Kovesi a arătat că după ce bunurile sunt indisponibilizate, judecătorii dau decizii și, dacă se constată vinovății, atunci organele din subordinea Ministerului de Finanțe sunt cele îndreptățite să facă executarea acestora.
”O să mă întrebați ce se întâmplă cu aceste valori. În momentul în care judecătorii pronunță hotărârile definitive de condamnare și dispun confiscarea, modul în care se execută aceste hotărâri judecătorești care sunt obligatorii, au putere de lege, trebuiesc făcute și trebuiesc executate de către organele financiare care sunt în subordinea Ministerului Finanțelor. Doar în dosarele DNA în care judecătorii dispun confiscare sumele sunt de 200-300 de milioane de euro anual.
Dar Ministerul Finanțelor, prin organele sale interne trebuie să ne explice cât la sută din aceste valori recuperează, pentru că vorbim de terenuri sechestrate, imobile și aici mă refer la blocuri, case, vile de lux, autoturisme și care pot fi executate. Anul trecut a fost primul an în care DNA a reușit să indisponibilizeze bunuri aflate și în străinătate. Am sechestrat mai multe vile de lux aflate în sudul Franței până la concurența sumei de 5 milioane de euro. Din această perspectivă, DNA își face treaba. Am înființat un compartiment de investigații financiare, al cărui rol exact acesta este. Urmare a faptului că am înființat acest compartiment, și sumele sechestrate au crescut”, a afirmat Kovesi.
România a înființat în 2015 și Agenția Națională a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), aflată în subordinea Ministerului Justiției. Potrivit site-ului acesteia, instituția a indisponibilizat până acum sume totale de 705 milioane de lei și a valorificat din confiscări alte 20,5 milioane de lei.
