“Directiva prevede ca noutate pentru România, în primul rând, principiul ‘mergem după bani, trebuie luați banii înainte de orice’, pentru că banii trebuie să se întoarcă acolo de unde au fost furați”!
Europarlamentarul Monica Macovei reclamă că directiva europeană privind confiscarea extinsă a averilor nu a fost transpusă nici pe jumătate în proiectul de lege înaintat de ministrul Justiției, Tudorel Toader, și aprobat de Guvern în ședința de vineri, 18 august.
“Nu este nici pe jumătate. Nu mai este nici pe jumătate. Și mai este o problemă, unde iar directiva spune, iar transpunerea românească tace: cine pune în executare confiscarea?
Că noi avem această problemă. Confiscă instanțele, în procedura asta normală de confiscare, dar nu se pune în executare. Directiva nu precizează cine, pentru că fiecare stat are un sistem. În alte state există agenții private, care a doua zi ți-a confiscat ce e de confiscat…
Eu m-am gândit pentru România că singura persoană interesată să ducă până la capăt o confiscare, adică să vadă banii confiscați, este judecătorul care a dat decizia definitivă de confiscare extinsă”, a declarat luni, la RFI, Monica Macovei.
“Nu s-au transpus definițiile care sunt foarte importante, pentru că apoi directiva reglementează fiecare lucru pe care îl definește, cum ar fi bunuri, instrumente, instrumentalități, bani, valori, confiscare, terți. Le definește într-un anumit fel și apoi le reglementează în feluri diferite.
La noi, de exemplu, instrumentele, produsele infracțiunilor și bunurile sunt toate traduse prin bunuri”, a mai precizat Monica Macovei.
Legea nu începe cu definițiile, așa cum este normal
Monica Macovei a explicat că Guvernul trebuia să facă un prim capitol cu definiții, care să facă parte din lege.
“Confiscarea extinsă prevede o combinație între dreptul penal și civil, și anume: dacă ai prins persoana X că a luat mită 100.000 de euro și judecătorul consideră că este vinovat, el îi va da o pedeapsă cu închisoare pe măsura celor 100.000 de euro.
Acum, confiscarea extinsă merge mai departe și spune așa: dacă tu, judecător, l-ai condamnat pe X pentru mită, atunci te uiți la toată averea lui, te uiți la veniturile legale, ale lui și ale familiei, și la tot ce are în realitate, nu numai pe numele lui, ci și pe numele terților. E important să se dovedească, și asta o vor dovedi procurorii, că acele bunuri aflate pe numele oricui sunt de fapt sub controlul celui aflat sub acuzare.
Și în aceste moment, dacă tu nu poți face legătura, tu acuzat, între veniturile legal obținute și ce ai în realitate sub controlul tău, indiferent de numele pe care aceste bunuri, bani, valori sunt, diferența se confiscă. Se merge cu 5 ani în urmă. Asta a fost transpusă corect – se merge cu 5 ani în urmă”, a spus Macovei.
Termenul din directivă “comportament ilicit”, ignorat
Europarlamentarul mai reclamă că, în loc de comportament ilicit, în proiect a fost scris “activități infracționale”.
“Confiscăm extins, adică dincolo de ce s-a făcut dovada penală și te duci la închisoare eventual, s-a spus – confiscarea extinsă se aplică numai dacă se dovedește că bunurile nejustificate provin din activități infracționale. Or, activități infracționale înseamnă, pe românește, infracțiuni, în timp ce directiva spune clar comportament ilicit”, a precizat Monica Macovei.
Ea a explicat că între ilicit și infracțional “este o mare diferență”:
“Înseamnă încălcând legea, dar nu comițând o infracțiune neapărat. De exemplu, înseamnă acumulând valori pe care tu nu ai cum să le justifici.
Așa cum Fiscul ar trebui să se ducă la foarte multă lume și să întrebe: Dar de unde ai un Audi în față, sau un Mercedes, sau casa, pentru că tu ai un salariu mic? Adună toate veniturile familiei. Se prezumă că e un comportament ilicit. Este o enormă diferență și va reduce cu mult confiscarea extinsă în România”.
Confiscarea de la terți
Monica Macovei a precizat că directiva europeană are o noutate – confiscarea de la terți, care nu a fost transpusă în legislația noastră.
“În România funcționează principiul bunei credințe, dintotdeauna. Dacă tu ai cumpărat o casă, un teren, o bicicletă, orice, neștiind că este furată sau că este confiscată, atunci ești de bună credință și statul nu ți-o poate confisca.
Or, asta se schimbă acum. Statul este primul care trebuie să-și recupereze datoria și să nu uităm că statul și banii statului suntem noi, iar păgubitul se întoarce împotriva celui care i-a vândut bunul furat și se descurcă, îi face proces și își ia banii înapoi”, a mai spus Macovei.
