UPDATE! Marele absent este președintele Klaus Iohannis, care a transmis un mesaj. În schimb, au venit Radu Duda și principesa Margareta.
Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, a anunțat că va propune Biroului Permanent ca sala de plen a Camerei Deputaţilor să poarte numele primului preşedinte al Parlamentului reunificat al României Mari, Vasile Stroescu.
„România a fost puternică atunci când a fost unită şi va fi unită şi va fi puternică. Acesta este idealul nostru (…) Voi propune Biroului Permanent ca această sală să se numească sala Vasile Stroescu. Vasile Stroescu a fost primul preşedinte al Parlamentului reunificat al României Mari”, a spus Liviu Dragnea.
La rândul său, Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului, a declarat că doar vrerea Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău ”va putea reface ceea ce a făcut Sfatul Ţării cu un veac în urmă”, după exemplul anului 1918.
”Vă propun, sub inspiraţia evenimentelor de acum un secol din Basarabia, să încercăm să aprindem în noi înşine pasiunea pentru democraţie care i-a animat pe iluştrii noştri înaintaşi de la Chişinău şi să nu ne amăgim: hotarul de pe Prut nu va dispărea datorită talentului nostru diplomatic sau ştiinţei noastre de a negocia tratate şi acorduri internaţionale”, a spus el.
Principesa Margareta a declarat că datoria de a-i „sprijini pe fraţii noştri în afara frontierelor României nu trebuie să cunoască limite”.
“Contribuţia Casei Regale la integrarea europeană a Republicii Moldova a început acum 100 de ani, în Basarabia străbunicilor mei Ferdinand şi Maria. (…) Unul din simbolurile unităţii de neam a fost tatăl meu. Născut trei ani după Marea Unire, regele Mihai a reprezentat timp de aproape un secol speranţa, demnitatea şi continuitatea, de ambele părţi ale Prutului”, a spus Margareta.
Premierul Viorica Dăncilă a declarat că “Guvernul pe care îl conduc este ferm angajat să aducă cât mai aproape momentul în care România şi Republica Moldova vor avea un viitor comun în Uniunea Europeană”.
Ea a amintit că una dintre primele vizite oficiale externe a efectuat-o la Chişinău.
”Am transmis atunci, subliniez din nou şi acum, susţinerea fermă şi consecventă a parcursului european al Republicii Moldova din convingerea că locul său este în familia statelor europene. Relaţia nostră este una solidă dorim să concretizăm cât mai multe proiecte comune care să aducă beneficii şi o viaţă mai bună cetăţenilor din Republica Moldova. Am în vedere aici sprijinul din domeniul sănătăţii, al educaţiei, al tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. Susţinem conectarea Republicii Moldova la Europa, fie că ne referim la conectarea strategică, fie că vorbim de conectarea la nivelul infrastructurii. Sprijinim reformele instituţionale iniţiate de autorităţile de la Chişinău, esenţiale şi din perspectiva parcursului european al Republicii Moldova”, a menţionat Viorica Dăncilă.
Barna: Se vede în prezent o reactivare a naţionalismului
Liderul USR, Dan Barna, a declarat că România şi Republica Moldova au acelaşi ideal, cel al unui popor unit, într-o Europă unită, adăugând că viitorul european este singurul care are potenţialul să ne unească.
El a adăugat că nu ştie când va fi România o ţară suficient de credibilă şi de puternică în Europa pentru a susţine politic şi economic aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
„Istoria unui popor nu este însosţită, în mod curent, de miracole. Miracolul apare ca miracol la capătul unei speranţe cu puţine şanse de realizare. În 1918, idealul unirii a devenit, brusc, realitate. A fost miracolul nostru de la capătul speranţei. După 100 de ani, avem nevoie de un nou ideal, oricât de îndepărtat, oricât de improbabil. De fapt, cum istoria are bunul obiecei să se repete, avem acelaşi ideal: un popor român unit, într-o Europă unită”, a susţinut liderul USR.
Dan Barna a averizat că se vede în prezent o reactivare a naţionalismului, “în cele mai întunecate forme”.
„Intoleranţă, xenofobie, rasism sau violenţă. Este oare aceasta singurul răspuns posiibl la întrebarea: ce este patriotismul? Singurul fel în care poţi fi oare patriot, astăzi, este să-i împingi la marginea societăţii pe cei care sunt diferiţi de tine? Iei o banderolă pe brat, iei un steag în mână şi scandezi lozinci. Doar asta înseamnă să fim patrioţi? Iei un spray în mână, scrii pe toate zidurile: Basarabia e România, gata, e suficient? Eşti sau suntem patrioţi?”, a întrebat preşedintele USR.
Barna a precizat că răspunsul la această întrebare va putea fi dat numai când vom cunoaşte care este idealul nostru.
„Tragedia Basarabiei, tragedie pe care avem datoria de a o evoca, astăzi, în Parlamentul României, este, de fapt, tragedia unei întregi Europe Centrale şi Răsăritene, sfârtecată prin pactul sovieto-german din august 1939, Pactul Ribbentrop-Molotov. Pentru Basarabia, ca şi pentru Bucovina de Nord, acest act de gangsterism international a însemnat exportul soluţiei staliniste de desţărare făurită prin violenţă, deportare şi sânge. E bucata noastră de istorie amară din secolul trecut”, a adăugat Barna.
Parlamentul României se reunește marți în ședință solemnă, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.
În cadrul şedinţei solemne va fi dezbătută şi adoptată „Declaraţia solemnă pentru celebrarea unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România, la 27 martie 1918”.
Vor adresa alocuţiuni preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, reprezentanţii grupurilor parlamentare, precum şi invitaţii de onoare.
Mesajul transmis de preşedintele Klaus Iohannis
„Aniversăm astăzi 100 de ani de la Declaraţia de unire a Basarabiei cu Regatul României.
Decizia adoptată de Sfatul Ţării de la Chişinău a fost un gest politic şi patriotic care face cinste elitelor vremii şi tuturor celor care l-au visat şi au lucrat pentru înfăptuirea lui.
Este unul dintre acele momente care definesc pentru totdeauna istoria, încălzesc sufletele şi ţin treze conştiinţele, generaţie după generaţie.
România primăverii anului 1918 era marcată de o situaţie militară gravă şi se afla expusă unui context internaţional dificil.
Cu toate acestea, în clipe de cumpănă, în faţa ameninţărilor şi pericolelor din imediata sa vecinătate, fără a pune condiţii ori a aştepta vreo compensaţie, România a asigurat protecţia Basarabiei. Prin proiectele de democratizare şi de reformă economică promise de Guvernul României în 1917, unirea de la 27 martie 1918 a constituit pentru Basarabia nu doar atingerea idealului naţional al românilor de pe cele două maluri ale Prutului, ci şi un atractiv proiect de viitor, o alternativă viabilă la perspectiva sumbră a bolşevizării.
Politicienii anului 1918 au demonstrat înţelegerea oportunităţilor pe care istoria şi contextul internaţional le-au oferit pentru împlinirea aspiraţiilor românilor.
Un lucru este comun tuturor marilor înfăptuiri ale României din ultimul secol şi jumătate: ele s-au realizat prin asocierea proiectelor noastre cu marile procese europene, prin asimilarea de către societate a valorilor umanismului occidental. Aşa a fost şi în anii Marelui Război, aşa a fost şi în anul Marii Uniri, care a debutat cu unirea Basarabiei cu România.
Actul de acum o sută de ani este un izvor al rememorării, al recunoştinţei pentru înaintaşi, dar şi o permanentă sursă de inspiraţie pentru necesitatea dezvoltării şi aprofundării continue a Parteneriatului Strategic dintre România şi Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.
În prezent, cursul nostru de convergenţă se numeşte parcursul european al Republicii Moldova, pentru succesul căruia ţara noastră acordă un sprijin consistent şi permanent, diplomatic, financiar şi tehnic. România are însă şi datoria de a fi pentru Republica Moldova, pe mai departe, un exemplu de naţiune angajată în proiectul european, un model de economie competitivă, de societate care ştie să preţuiască şi să valorifice potenţialul său uman. În acest proiect, sunt convins că putem să ne ridicăm la înălţimea faptelor pe care astăzi le aniversăm!”.
În urmă cu două zile, duminică 25 martie, zeci de mii de oameni s-au adunat în Piața Mare din Chișinău, la „Marea Adunare Centenară”, scandând”Unire!”.
La evemniment a participat și liderul PMP Traian Băsescu, fost președinte al României.
Manifestanţii au adoptat Proclamaţia Marii Adunări Centenare.
PROCLAMAŢIA MARII ADUNĂRI CENTENARE DIN 25 MARTIE 2018
PENTRU REUNIRE
AVÂND ÎN VEDERE că în urmă cu o sută de ani, Sfatul Ţării, singurul organ suprem legislativ şi reprezentativ al Basarabiei, ales în mod democratic, care a acţionat în conformitate cu interesele fundamentale ale întregii populaţii, întrunit în şedinţă legală şi solemnă, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, în baza principiului autodeterminării popoarelor, a votat Declaraţia de Unire a Republicii Democratice Moldoveneşti (Basarabiei) cu România,
CUNOSCÂND că în urma votului din Sfatul Ţării, în teritoriul dintre Prut şi Nistru a fost instaurat un regim care a asigurat tuturor locuitorilor securitatea individuală şi libera evoluţie socială, economică, politică şi culturală,
PREŢUIND actul de mare responsabilitate şi curaj politic al oamenilor de stat basarabeni de la 1918, care au demonstrat o intuiţie politică admirabilă, în contextul în care asupra Basarabiei plana pericolul dezintegrării teritoriale şi al instaurării terorii bolşevice, şi care şi-au asumat responsabilitatea pentru destinul poporului din Basarabia,
CONŞTIENTIZÂND că legitimitatea actului Unirii Basarabiei cu România, ca unică soluţie de supravieţuire şi progres al românilor dintre Prut şi Nistru, nu poate fi nicicum pusă la îndoială,
AVÂND CERTITUDINEA că guvernările care s-au succedat la putere în Republica Moldova, de la obţinerea independenţei şi până în prezent, nu au avut în vedere decât îmbogăţirea proprie, prin sărăcirea populaţiei şi menţinerea în prizonierat a acesteia, prin alungarea ei peste hotare, la munci grele, prin falsificarea trecutului istoric şi crearea unor iluzii pentru viitor, prin propagandă şi manipulare, pentru a-şi menţine funcţiile şi accesul la fluxul de bani şi beneficii,
FIIND ÎN ASENTIMENTUL aleşilor locali din teritoriu, care au votat Declaraţii de Unire cu România, act de onestitate, patriotism şi responsabilitate, şi care au primit răspuns imediat din partea oraşelor, judeţelor, instituţiilor de învăţământ, organizaţiilor nonguvernamentale şi a altor entităţi din România şi diaspora, care au adoptat Declaraţii de Reunire, în vederea urgentării înfăptuirii unităţii naţionale depline,
CONDAMNÂND orice forme de intimidare a semnatarilor Declaraţiilor de Unire cu România din partea unor grupuri de mercenari care neagă dorinţa legitimă a cetăţenilor Republicii Moldova de a trăi într-un stat de drept, naţional, puternic, unitar şi prosper,
ÎNDEMNÂND minorităţile entice din Republica Moldova să susţină procesele fireşti ale populaţiei băştinaşe, majoritare, de reîntregire naţională ca singură modalitate de afirmare şi dezvoltare armonioasă a tuturor, dar şi de recuperare a identităţii proprii, într-un spaţiu de cultură şi civilizaţie europeană, cu respectarea tuturor drepturilor şi libertăţilor democratice,
SALUTĂM participanţii la Marea Adunare Centenară, veniţi din toate raioanele şi de peste hotare,
REAFIRMĂM dreptul poporului nostru la autodeterminare, după modelul german, fără niciun amestec din afară,
APRECIEM că Anul Centenar reprezintă un moment oportun de săvârşire a unui act de justiţie, în concordanţă cu istoria poporului nostru, cu normele de morală şi de drept internaţional,
PLEDĂM pentru revenirea definitivă a populaţiei dintre Prut şi Nistru la trupul Patriei-Mamă, România,
SOLICITĂM factorilor decizionali de la Chişinău şi Bucureşti să trateze Centenarul Marii Uniri cu responsabilitate faţă de soarta actualelor generaţii, dar mai ales faţă de cea a viitoarelor generaţii de pe ambele maluri de Prut,
NE LUĂM ANGAJAMENTUL ca în Anul Centenarului Marii Uniri să contribuim cu toate eforturile, fiecare dintre noi şi coordonat, la reîntregirea naţională, după cum urmează: Participăm la Consultarea publică din Municipiul Chişinău şi votăm PRO Unire între 1-14 aprilie; Ne adunăm, toate colectivele şi localităţile care au declarat Unirea pe 1 iulie, la Capitala Unirii din 1918, Alba Iulia, unde aprindem Flacăra Unirii; Convocăm Congresul Reîntregirii Neamului la Iaşi, veche Capitală a Moldovei, între 24-26 august Continuăm pe 1-2 Septembrie Marile Manifestaţii pentru UNIREA PAŞNICĂ A POPORULUI NOSTRU; Dăm de ştire întregii lumi despre voinţa noastră legitimă la Bruxelles, între 24-26 septembrie, printr-o Conferinţă Internaţională de amploare în Parlamentul European.
CEREM celor două Parlamente să primească delegaţii ale Marii Adunări Centenare iar la şedinţa solemnă din 27 martie 2018, Parlamentul de la Bucureşti să adopte o decizie prin care să se implice pentru Reîntregirea naţională prin mijloacele paşnice ale democraţiei parlamentare şi în limitele Constituţiei României, în conformitate cu normele dreptului internaţional şi a Actul Final de la Helsinki.
VOTĂM astăzi Unirea Republicii Moldova cu România, de-a pururi şi pentru totdeauna!
AŞA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU!”.
