Dar iată ce a declarat ea: “În perioada viitoare vor exista anumite modificări organizatorice la nivelul DGA. Am cerut recent directorului general o proiecție asupra viitorului cadru organizatoric pornind de la 2 constatări pe care le-am avut față de activitatea direcției de anul trecut. Prima privește faptul că activitatea DGA pe zona de prevenire s-a concentrat mult prea mult în cu totul alte zone, altele decât MAI. Din punctul meu de vedere, nu cred că am terminat cu corupția din minister, ca să ne prioritizăm activitatea preventivă în alte domenii ale vieții sociale (în învățământ, în sănătate sau în administrație). A doua observație privește zona operativă, iar cifrele sunt relevante: în 2018 DGA a efectuat cercetări cu privire la aproape 1.500 de suspecți, din care numai 174 sunt angajați ai MAI. Adică puțin peste 10%. Restul de 90% din activități înseamnă că privește alte domenii, pe bază de delegare de la Parchet. (…) Vă anunț sincer că mă gândesc să intervin legislativ pentru a readuce activitatea DGA la zona de competență pentru care a fost înființată această unitate. MAI are nevoie de o astfel de structură de integritate și nu de un alt Parchet!”.
Ioniţă a fost numit șef la Poliția Română în data de 17 ianuarie 2018, în urma scandalului dintre Carmen Dan şi Mihai Tudose, însă a fost schimbat din funcție după numai 6 luni.
Iniţial, Carmen Dan i-a cerut lui Mihai Tudose să-l demită pe şeful de atunci al Poliţiei Române, Bogdan Despescu, în contextul scandalului poliţistului pedofil.
Mihai Tudose a acuzat-o însă pe Carmen Dan că l-a minţit când i-a spus că Ioniţă a acceptat să fie noul şef al IGPR şi i-a cerut atunci demisia. Carmen Dan nu a demisionat însă, ba chiar a anunţat, după o zi, că are acceptul lui Ioniţă pentru funcţie.
Ioniță însă habar n-avea de acest lucru. Totuși, până la urmă a acceptat să fie mutat la șefia IGPR.
Ulterior, PSD i-a retras sprijinul lui Mihai Tudose din fruntea Guvernului.
Șeful DGA susține că, imediat după numirea în funcție, a fost supravegheat atât el, cât și familia sa:„Am aflat imediat de faptul că, faţă de şeful Poliţiei Române se desfăşoară activităţi de supraveghere operativă, deasemenea şi asupra familiei mele, existând martori şi probe video în acest sens. Am înştiinţat conducerea D.G.P.I., însă nu s-a întâmplat absolut nimic, din contră.
La finalul lunii iunie 2018, Cătălin Ioniță a demisionat din funcția de șef al Poliției Române, iar o zi mai târziu era prezent la sediul DNA. La acea vreme anunța că a fost citat în calitate de suspect şi că a plecat de la şefia Poliţiei Române ca să nu păteze imaginea instituţiei. DNA a transmis că fostul şef al Poliţiei Române este urmărit penal pe motiv că ar fi pretins cedarea cu titlu gratuit a unei suprafeţe de 4 hectare dintr-un teren de 18 hectare, ca să intervină pe lângă funcţionari publici.
Ion iță susține însă acum că nu și-a depus demisia, ci a aflat din presă despre ea.
La finalul lui 2018, Academia de Poliţie, unde şi-a susţinut fostul şef al Poliţiei Române lucrarea de doctorat, a transmis că efectuează o anchetă după acuzaţiile că acesta şi-ar fi plagiat teza de doctorat.
Redăm integral scrisoare deschisă semnată de Cătălin Ioniță:
“Sunt chestorul principal Ioniţă Alexandru Cătălin şeful structurii de combatere a corupţiei din Ministerul de Interne, fost şef al Poliţiei Române, ofiţer de carieră care a făcut pasul pe porţile Academiei Alexandru Ioan Cuza în anul 1994 (acum 25 ani).
Ţinând cont de jurământul de credinţă depus pentru ţară mă simt obligat să aduc în atenţia opiniei publice situaţia extrem de gravă în care se găseşte Ministerul Afacerilor Interne sub conducerea actualului ministru.
Pentru a clarifica de la bun început, vreau să fac referire la prezentarea mincinoasă făcută de ministru în luna ianuarie 2018 când în disputa politică cu premierul de la acea vreme Mihai Tudose s-a prezentat public un raport din care reiese că sunt de acord cu ocuparea funcţiei de Inspector General al Poliţiei Române. Iată, vă prezint un raport înregistrat din data de 11.01.2018 din care reiese clar faptul că nu sunt de acord cu împuternicirea mea în funcţie. La acea vreme mi s-a pus în vedere să distrug acel raport, acesta fiind dovada clară că nu premierul minţea ci ministrul de interne.
Ca urmare a presiunilor făcute am început activitatea ca Inspector General însă nenumăratele imixtiuni în activitatea firească a I.G.P.R. creau tensiuni permanente. Am aflat imediat de faptul că, faţă de şeful Poliţiei Române se desfăşoară activităţi de supraveghere operativă, deasemenea şi asupra familiei mele, existând martori şi probe video în acest sens. Am înştiinţat conducerea D.G.P.I., însă nu s-a întâmplat absolut nimic, din contră.
Exemplific succint câteva aspecte:
1. La I.P.J. Argeş au fost făcute succesiv documente de împuternicire ca inspector şef pentru mai mulţi ofiţeri, iar influenţele ministrului făceau să apară schimbări de la o zi la alta, în cele din urmă fiind împuternicit adjunctul şefului Poliţiei din Teleorman;
2. Presiuni pentru schimbarea din funcţie a multor şefi care erau consideraţi indezirabili: chestorul Brăcea, chestorul Voicu, inspector şef D.B. şi alţii despre care voi reveni cu detalii;
Văzând că nu pot fi manipulat am fost silit să îmi scriu un raport cu demisia din funcţie chiar înainte de o deplasare în S.U.A. la misiunea O.N.U., spunându-mi-se să plec liniştit că vom stabili ce facem. Ulterior, am aflat din mass media că mi-am dat demisia.
Între timp, la conducerea D.G.A a fost împuternicit un simplu lucrător Constantin Valentin, care, fără nici un fel de experienţă de conducere în M.A.I. a fost pus să exercite atribuţiile funcţiei. Precizez că pentru ocuparea funcţiei de Director General este obligatorie o experienţă de 4 ani în funcţie de conducere.
Acest personaj, evident cu girul D.G.P.I. a demarat o campanie de retragere a împuternicirilor făcute de mine, împuternicind apoi în funcţia de director general adjunct, şef operaţii, etc a unor persoane care ulterior au creat probleme grave în unitate.
Tot el, de faţă fiind ministrul Carmen Dan a făcut afirmaţia că trebuie să fiu ascuns într-o funcţie pe undeva în minister şi să nu revin în funcţia ocupată de mine prin concurs, de Director General al Direcţiei Generale Anticorupţie. Odată reîntors la D.G.A. au continuat presiunile vizând schimbarea din funcţie a unor şefi de structuri teritoriale, aspecte pe care le voi detalia cu probe.
Printre ameninţările pe care le-am primit au fost şi cele legate de înscenarea unui dosar penal la D.N.A., prezentarea tezei de doctorat ca fiind plagiată înainte ca orice organism de specialitate să se pronunţe, verificarea, urmărirea clipă de clipă a familiei, toate acestea fiind astăzi iată o certitudine.
Sunt sigur că atât D.N.A. cât şi comisiile abilitate să se pronunţe cu privire la teza de doctorat se vor pronunţa cât mai repede clarificâd astfel aceste lucruri. Cât despre pozele apărute pe diferite site-uri, ce surprind activităţi în afara serviciului, în parc cu copii şi altele asemenea, iată, deasemenea sunt azi o certitudine. Şi mai mult folosirea presiunii unor ziarişti care, încălcând flagrant protecţia datelor personale, se fac unelte ale celor care vor îndepărtarea mea din funcţie.
Tot îndepărtarea mea din funcţie este şi scopul pentru care D.G.A. a făcut obiectul unor verificări extrem de ample ale unor unităţi de control din subordinea ministrului cum este: D.G.P.I., D.A.P.I. şi Corpul de Control al Ministrului.
O precizare extrem de importantă este că, la conducerea Direcţiei de Audit Public Intern este acelaşi personaj Constantin Valentin care, aş fi curios să ştiu atât eu cât şi mulţi alţi colegi, ce îl recomandă pe un simplu lucrător pentru funcţia de şef al unei astfel de structuri, deoarece chiar din informările acestei structuri reiese clar faptul că trebuiesc îndeplinite anumite condiţii.
Cu privire la afirmaţiile făcute în bilanţul M.A.I. precizez:
1. Cazul Brăcea şeful Direcţiei Rutiere este de notorietate, schimbarea acestuia din funcţie fiind cerută în mod expres de ministru;
2. Cazul Voicu: sub acelaşi pretext al reorganizării Poliţiei Capitalei a fost pus la dispoziţie, iată realizându-se solicitarea ministrului de schimbare a acestuia din funcţie;
3. S-a afirmat că s-a cerut Directorului General al D.G.A. o proiecţie asupra viitorului cadru organizatoric neprecizându-se că raportul din 12.04.2019 adică – cu doar 7 zile în urmă – precizează foarte clar că nu se poate stabili reorganizarea unei direcţii extrem de importante a ministerului fără o analiză temeinică şi o justificare pe măsură;
4. Cu privire la cele două aspecte negative referitoare la activitatea D.G.A. arăt următoarele:
a) Activitatea preventivă din acest an relevă creşteri faţă de toţi anii precedenţi, cu preponderenţă în interiorul M.A.I.- respectiv participarea a 68.109 angajaţi (+18%); 10.626 cu funcţii de conducere şi 57.483 cu funcţii de execuţie, fiind efectuată cu un fundament ştiinţific dat de serviciul studii şi proiecţii anticorupţie, respectând standardele de calitate şi exigenţă stabilite încă de la înfiinţarea Direcţiei Generale care s-a făcut cu participarea Marii Britanii şi a Spaniei.
b) În afara spaţiului M.A.I, D.G.A. este OBLIGATĂ să desfăşoare activităţi preventive conform Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016-2020 şi a Ordinului M.A.I. 62/2018, ordin care asigură baza legală necesară diversificării activităţilor preventive şi pune accent pe EDUCAŢIE pentru promovarea integrităţii.
c) Cu privire la afirmaţia că din 1495 suspecţi, 174 sunt lucrători M.A.I., 24 având funcţii de conducere, precizez că în majoritatea dosarelor prezenţa unui cadru M.A.I. este însoţită de participaţia unuia sau a mai multor suspecţi ce nu au calitatea de angajat al ministerului. Aşadar afirmaţia că doar 10% din suspecţi sunt cadre M.A.I. este vădit neprofesionistă şi denotă necunoaştere şi superficialitate.
Mai mult, intensificarea activităţilor preventive are ca scop reducerea numărului incidentelor de integritate în Minister, prioritate asumată chiar în Strategia Naţională Anticorupţie de către Minister.
5. S-a mai afirmat în bilaţul M.A.I. că se consideră corect ca instituţia să plătească sporul de doctorat dacă studiile respectivului pot fi valorificate în munca prestată. Păi exact aşa se întâmplă în acest moment, o situaţie contrară ducând la neplata sporului.
În final, vreau să precizez că pentru toate aspectele care îmbracă formă penală, mă voi adresa organelor competente.”
