“Acest instrument juridic nu e brevetat de noi”!
Procurorul general Augustin Lazăr respinge speculațiile din ultima vreme potrivit cărora dosarele de corupție se fac numai pe baza unor denunțuri, precizând că în lipsa probelor, acestea nu au nicio valoare.
“Orice denunț trebuie înțeles ca o modalitate de sesizare a organului judiciar, care trebuie să fie aptă să producă probe în continuare. Simpla afirmație nu are nicio valoare și mai ales trimisă anonim, fără date de identitate, fără nimic”, a declarat Lazăr într-un interviu acordat TVR.
“Corupția este o convenție secretă între cei care participă la ea. Când s-a rupt convenția, fiecare e liber să vorbească. Până când e convenția secretă și nimeni nu o rupe, toată lumea are de câștigat. Și când au de câștigat, nimeni nu vorbește nimic. (…) Legea prevede că funcționarii publici, spre exemplu, sunt obligați să denunțe fapte, dar oamenii simt adevăratul impuls atunci când simt că se apropie pericolul de ei, de libertatea lor, nu mai au beneficii”, a precizat procurorul general.
“Acest instrument juridic nu e brevetat de noi”
În opinia sa, bunurile obținute ilegal trebuie recuperate inclusiv de la denunțători, însă nu trebuie limitat rolul denunțurilor în aflarea adevărului.
“Bunurile trebuie recuperate, produsul infracțiunii trebuie recuperat, clar. Eu vreau să spun numai că acest instrument juridic nu e brevetat de noi, acesta este importat din sistemele judiciare europene și el funcționează de zeci de ani de zile la ei. Nimeni nu a simțit nevoia să-l închidă, până au venit ai noștri cu un proiect de brevet să le închidă gura înapoi denunțătorilor, ceea ce nu ar fi în avantajul înfăptuirii justiției”, a mai spus Augustin Lazăr.
Optim e ca 75% dintre dosare să se soluționeze cu condamnare
În privința răspunderii pe care trebuie s-o aibă anchetatorii și a achitărilor, șeful Parchetului General a precizat că statele care au achitări de până în 10% “par a avea procurori timorați”, astfel că se consideră optim ca 75% dintre dosare să se soluționeze cu condamnări.
“Trebuie să fie un echilibru între curajul de a-ţi exercita meseria, fără teama că e sabia lui Damocles deasupra capului și, în caz de achitare, plătești din buzunar, cum și-ar dori unii, ceea ce este absurd, și responsabilitatea magistratului procuror care-și verifică probaţiunea, pentru ca atunci când merge la instanţă, își dorește ca punctul lui de vedere, dosarul lui să fie confirmat. Nimeni nu-şi doreşte să aibă rebuturi”, a arătat Lazăr.
“Aș dori să plecăm de la o evaluare a experților Băncii Mondiale care, în urmă cu 2, 3 ani, au făcut o apreciere asupra achitărilor în mai multe state din lume și au apreciat așa: statele care au achitări de până în 10 % par a avea procurori timorați de frica ca nu cumva, în urma exercitării acțiunii penale, să aibă probleme în sensul neconfirmării rechizitoriilor lor. Se încurajează și se consideră optim un procent de circa 75% din activitatea unui minister public să fie o activitate de condamnare și o eficacitate rezonabilă. Apreciindu-se că cei care au prea puține achitări sunt dintre cei care se autocenzurează”, a adăugat procurorul general.
“Răspunderea magistraților este la standardele europene”
Pe de altă parte,Augustin Lazăr a afirmat că “modul de reglementare a răspunderii magistraților în România este (…) la standardele europene pentru răspunderea magistraților. Atunci când au fost realizate legile noastre, legea de organizare, legea privind statului magistraților, ea a fost inspirată din modelele occidentale ale colegilor noștri”.
El a arătat că, pentru erorile judiciare, Constituția României prevede că statul răspunde patrimonial:
“Constituția României prevede foarte clar că statul răspunde patrimonial pentru situații de erori judiciare, fără ca aceasta să înlăture răspunderea magistratului care a acționat cu culpă sau rea credință, lucrurile sunt foarte simple, dar aceasta există de ani de zile în cultura occidentală. Noi am vrea să descoperim ceva mai sus decât standardele europene la care am aderat pentru că cineva s-a ofensat că a fost trimis în judecată și ar dori o răspundere mai specială pentru magistrați”.
7 judecători și 9 procurori au fost trimiși în judecată anul trecut
Întrebat cine îi verifică și îi poate sancționa pe magistrați pe latură penală, Lazăr a răspuns:
“Nu mai puțin de 16 magistrați – 7 judecători și 9 procurori – au fost trimiși în judecată (în anul 2016, potrivit bilanțului DNA – n.r.) pentru săvârșirea unor infracțiuni. Nu există nicio diferențiere, oricine a comis o faptă prevăzută de legea penală, standardele sunt aceleași. Sigur că cei cărora li se aplică legea penală ar dori o altfel de răspundere. Așa ceva nu e posibil, adică să pui sabia lui Damocles deasupra unui magistrat judecător să îi spui că de fiecare dată când va greși în dosar, și va greși omenește, îi va lua casa sau îi va lua gâtul sau cine ar mai sta să mai judece în condițiile acestea. (…) Modelul românesc nu este inedit și nici nu va fi inedit pentru că noi trăim în Europa, noi am luat modelul occidental, al culturii occidentale și la fel este peste tot”.
Discuția privind răspunderea magistraților ar putea veni, dar în condiții de liniște
Procurorul general este de părere că “dacă această discuție ar veni în condiții de liniște, poate că mai multă lumea ar zice: hai să discutăm, să analizăm, dar dumneavoastră observați contextul în care se ridică această problemă?”.
“Ideea generală este așa: hai să slăbim răspunderea infractorilor funcționari publici, care în genere au funcții și sunt demnitari, pentru că nu mai prezintă interes, statul român poate funcționa și așa, de exemplu, să nu răspundă penal până la 200.000 de lei, se gândește cineva. Însă, grijulii fiind, haideți să strângem răspunderea magistraților pentru ca aceștia să fie inhibați (…)”, a spus Augustin Lazăr.
Articolul privind abuzul în serviciu să nu devină inaplicabil
Despre abuzul în serviciu, Augustin Lazăr a spus că articolul trebuie reformulat, dar nu în maniera în care să fie făcut inaplicabil.
“Cu aceste texte de lege, cum este textul pentru abuzul în serviciu, s-a lucrat de peste 50 de ani în România, fără să creeze nelămuriri. Lucrurile au fost clare până mai recent, când s-au ridicat anumite chestiuni. Eu sunt de acord să fie reformulat textul, dar reformulat nu în maniera în care să nu poată fi folosit. Pentru că practicienii observă”, a declarat Lazăr.
“Nu se impune dezincriminarea neglijenței în serviciu”
Procurorul general a atenționat, totodată, că nu se impune dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu, deoarece numărul celor care comit acest gen de faptă este încă mare.
“De ce neglijența în serviciu trebuia dezincriminată, în condițiile în care avem un foarte mare număr de funcționari publici trimiși în judecată pentru neglijență în serviciu și condamnați mulți dintre ei? (…) Reflexul rămas de dinainte este reflexul discreționar la funcționarii publici. Adică ‘de ce faceți așa? De aia, că așa vreau eu’. Nu e posibil așa ceva, nu e posibil dacă organizăm un concurs la o primărie să-i dai subiectele cui trebuie să dea examen și apoi să ai aerul că îl examinezi. Dacă vrem să facem o administrație modernă, trebuie să mergem cu aceste standarde înalte de exigență”, a spus Augustin Lazăr.
În opinia sa, procesul de punere în acord a legislației penale cu deciziile CCR se va desfășura în continuare fără surprize, cu consultarea tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniu.
“Noi am constituit un grup de lucru, care să analizeze jurisprudența de până acum, cu noul text care s-ar dori să fie făcut. Și eu sunt absolut convins că acest grup de lucru, împreună cu experții Ministerului Justiției, cu cei de la Parlament, vor găsi soluția potrivită. Nu am nicio îndoială și aș dori să asigur pe toată lumea că trebuie să fim liniștiți, procesul legislativ va decurge fără emoții. (…) O lege trebuie să fie făcută cu înțelepciune, ea nu se face în pripă (…) și măcar cei care lucrează cu legea, cei care lucrează cu abuzul în serviciu, cu conflictul de interese, cu neglijența în serviciu, trebuie să știe, să-și dea avizul, să-și dea cu părerea”, a mai spus procurorul general.
