Societatea Timişoara cere SRI ”să informeze cu celeritate publicul cu privire la situaţia mandatelor de urmărire şi interceptare a convorbirilor executate până în prezent, precum şi cu privire la finalitatea acestora – atât în cazurile actelor de corupţie, cât şi cele privind securitatea naţională”.
”În mod concret, solicităm să se comunice în câte dosare penale din ambele categorii au fost utilizate mijloacele de ascultare ale SRI, până la intrarea activităţii sale în limitele constituţionale”, precizează Societatea Timişoara, într-un comunicat.
Totodată, membrii acestei organizații cer ”ca prin modificarea reglementărilor privind activităţile de supraveghere tehnică, prin realizarea acestora pentru dosarele penale de către poliţişti sub supravegherea procurorului, interceptarea convorbirilor sub supraveghere judicară să nu fie probă constitutivă în cercetarea penală, ci să fie complementară acesteia, respectându-se astfel prezumţia de nevinovăţie”.
Aceştia spun că au încredere că prin acest transfer de responsabilitate cu privire la interceptările telefonice, orice suspiciune în legătură cu manipularea politică a ”ascultării telefoanelor” se va estompa şi că actul de justiţie va fi realizat în spiritul Constituţiei.
Reprezentanţii Societăţii Timişoara ”îşi manifestă deplinul acord în legătură cu sensul interpretării deciziei Curţii Constituţionale a României, care afirmă în mod corect că Serviciul Român de Informaţii nu poate efectua acte de urmărire penală, precum şi acordul în legătură cu transferul de procedură prin care, indiferent de fază şi mod de realizare, inclusiv aceea de interceptare a convorbirilor, aceasta cade exclusiv în sarcina Poliţiei judiciare sub supravegherea procurorului. Totodată, salutăm soluţia găsită în punerea în practică a deciziei de către Guvern şi CSAT”.
Decizia CCR privind interceptările şi OUG pe aceeaşi temă au fost publicate, luni seara, în Monitorul Oficial.
