UPDATE ora 15.00: CCR a amânat pentru iunie luarea unei decizii.
UPDATE ora 13.00: Raed Arafat a pledat în fața Curții pentru Legea 55/2020, pe care chiar el a conceput-o. Judecătorii CCR au dezbătut, până la ora 13.00, cele 5 sesizări venite de la instanța de judecată și încă două sesizări, dintre care una depusă de parlamentarii AUR. Urmează ședința pentru deliberare, care va începe la ora 13.00.
Curtea Constituțională a României (CCR) va decide, joi, pe neconstituționalitatea Legii 55/2020 privind starea de alertă, neconstituționalitate susținută de mii de protestatari care au venit încă de dimineață în fața sediului CCR, la Parlament, pe trotuarul din fața intrării la Senat.
Participanţii la protest au afişat bannere cu mesaje precum „CCR – Judecă drept o lege strâmbă”, „Salvaţi Constituţia”, „Jos legea terorii”, „CCR – Nu te spăla pe mâini cu sângele nostru”.
Ei poartă steaguri tricolore şi suflă în vuvuzele.
O decizie de neconstituționalitate ar putea anula nenumăratele amenzi uriașe aplicate în starea de alertă românilor prinși pe stradă fără mască sanitară.
Amintim că, pe 6 mai 2020, CCR a decis, la sesizarea Avocatului Poporului, Renate Weber, că amenzile aplicate în perioada stării de urgență, majorate de Guvernul Orban prin OUG 36/2020, sunt neconstituționale.
CCR: Amenzile uriașe sunt neconstituționale, dar vor trebui atacate în instanță
Acum sunt contestate și amenzile din Legea 55/2020, precum și toate restricțiile impuse de guvernele Orban și Cîțu, care i-au lăsat pe românii din mediul privat fără loc de muncă.
CCR a primit 5 sesizări venite de la instanța de judecată și alte două sesizări, dintre care una depusă de parlamentarii AUR.
„Dorim să încurajăm CCR să-și respecte „Biblia”, adică exact Constituția. Vrem ca toți românii să se întoarcă la starea de normalitate”, a declarat unul dintre protestatarii prezenți, în ploaie, în fața sediului CCR.
Precizăm că Bucureștiul se află suv avertizare Cod Galben de ploi, până vineri.
Secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, se află în fața judecătorilor CCR, pentru a da explicații.
România se află sub restricții COVID de 1 an și două luni, din 16 martie 2020.
Astfel, președintele Klaus Iohannis a decretat stare de urgență timp de două luni, în perioada 16 martie – 15 mai 2020.
Apoi, Guvernul Orban a impus starea de alertă, prelungită în fiecare lună, inclusiv de Guvernul Cîțu, timp de 1 an.
Camera Deputaților – for decizional – a adoptat cu 267 de voturi „pentru”, 26 „împotrivă” (ALDE şi Pro România) şi 5 abţineri, Legea privind instituirea stării de alertă.
Actul normativ a fost conceput de Raed Arafat și a intrat în vigoare pe 18 mai, și nu pe 15 mai, când anunțaseră președintele Klaus Iohannis și premierul Ludovic Orban.
Oficial! Camera Deputaților: Legea privind starea de alertă intră în vigoare pe 18 mai
Iohannis a promulgat Legea privind instituirea stării de alertă, care va intra în vigoare luni
Decizia CCR privind drepturile și libertățile românilor a fost încălcată însă imediat de Guvernul Orban.
Adio, declarații scrise! CCR: OUG privind starea de alertă este constituțională „în măsura în care nu restrânge drepturi și libertăți”
Astfel, declarația scrisă a rămas obligatorie la ieșirea din localitate. Dar anunțul nu l-a făcut premierul Orban, deși a preluat conducerea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, ci l-a scos la înaintare pe secretarul de stat în MAI, șeful DSU, Raed Arafat…
DOCUMENT. Starea de alertă, în vigoare. Raed Arafat: Se instituie interdicția deplasării în afara localității, cu anumite excepții
Starea de alertă trebuie încuviințată de Parlament
„Când starea de alertă se instituie pe cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de pe teritoriul ţării, măsura se supune încuviinţării Parlamentului. Parlamentul se pronunţă în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, în termen de 5 zile de la data solicitării de încuviinţare. Dacă Parlamentul respinge solicitarea de încuviinţare, starea de alertă încetează de îndată”, prevede Legea 55/2020.
