Prin decizia de miercuri, care anulează, practic, interceptările SRI din anchetele DNA și DIICOT, Curtea Constituțională a României (CCR) aruncă în aer toate dosarele aflate pe rolul instanțelor, dar și cercetările în lucru bazate pe supraveghere tehnică. Guvernul Cioloș are de soluționat în primul rând o problemă financiară: DNA cere 10,4 milioane de euro și 130 de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, DIICOT vrea peste 20 de milioane de euro și 200 de lucrători de poliție iar Poliția Română, peste 30 de milioane de euro și 1.000 de ofițeri și agenți.
UPDATE ora 20.00: Ministrul Raluca Prună a declarat joi seară, după ședința Guvernului, că interceptările vor fi realizate de parchete pe infrastructura SRI – exact cum anticipa Kovesi. O Ordonanță de urgență în acest sens va fi aprobată vineri seară într-o ședință extraordinară a Executivului, după ce va fi avizată în CSAT.
Comunicatul DNA de miercuri este explicit: ”Menționăm că, pentru aceste estimări, s-a avut în vedere ipoteza folosirii de către organele de urmărire penală a infrastructurii existente la nivelul SRI, pentru interceptarea comunicațiilor la distanță. În situația în care ar fi necesare achiziții suplimentare pentru substituirea acestor echipamente, costurile ar crește în mod substanțial, fără ca la acest moment să putem face o estimare, având în vedere că un asemenea demers nu a mai fost realizat în cadrul sistemului judiciar”.
La prima vedere, prin pierderea sprijinului SRI Laura Codruța Kovesi pare că a primit o palmă, pentru echilibrare, în elanul reînvestirii în funcția de procuror-șef al DNA. Pe de altă parte, a elimina un filtru din operațiunile de prindere ”pe tehnică” a corupților, ]nseamn[ a lăsa DNA – dar și DIICOT și IGPR – stăpân absolut pe aceast[ activitate.
”Va fi o perioadă în care, și dacă primim resursele și banii, noi va trebui să ne mișcăm foarte repede, câteva luni”, a declarat Kovesi, care nu arată vreo emoție că i s-a retezat ”aripa” SRI.
Zeci de mii de interceptări, pe apa sâmbetei
Evident, SRI nu este organ de cercetare penală iar cele 44.000 de interceptări efectuate în 2014 – cu tot cu cele făcute pe securitate națională și cerute de parchete și alte instituții, potrivit unui bilanț al instituției – sunt excesiv de multe comparativ cu numărul dosarelor penale aflate în anchetă. Nu avem cifra exactă pentru 2015, însă DIICOT precizează că în cursul anului trecut a dat spre exploatare un număr de peste 33.000 de mandate de supraveghere tehnică, din care 60% au fost operaționalizate prin SRI. Putem estima că numărul interceptărilor SRI sunt cel puțin egale cu cele din 2014.
Modificare de legi
Totodată, haosul este produs și în legislație. ”Conducerea DIICOT va aduce la cunoștința Ministerului Justiției lămuriri cu privire la necesitatea promovării actului normativ prin care să fie amendată legea de organizare a DIICOT și rectificarea bugetului instituției cu suma ce urmează a fi determinată”, precizează instituția.
Așadar, toate legile de organizare și de funcționare a DNA, DIICOT și IGPR trebuie modificate urgent. Ministrul Raluca Prună anunță că va înainta urgent un proiect legislativ în acest sens.
Pe de altă parte, niciun dosar nu ar trebui să se bazeze doar pe interceptări și supraveghere, deoarece există declarația de martori, instituția denunțătorului și nenumărate alte probe ce pot fi aduse în anchetă.
Un ”mic” ajutor de la CCR
Trebuie precizat că UE ne-a cerut de ani buni separarea interceptărilor pe siguranță națională de cele din cercetările penale și poate fi o simplă speculație faptul că CCR a așteptat intenționat până acum luarea deciziei, pentru a-i lăsa cale liberă lui Kovesi să se umple de lauri pentru a fi reînvestită în funcție.
Nu nu putem ignora această ipoteză. Cert este că marile dosare de corupție s-au bazat și pe interceptări spectaculoase, pe care le-a făcut SRI.
Update: Zegrean dă asigurări că ”nimeni nu va scăpa nepedepsit
Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a simțit nevoia să dea asigurări că nimeni nu va scăpa nepedepsit, adăugând și că ”acuma am aflat şi noi cine era organul acesta specializat al statului care făcea interceptările”.
”Ce a fost până la data deciziei rămâne bun făcut. Ce va fi de la decizie încolo este altceva. Şi de la decizie încolo nu se schimbă lumea, nu se dărâmă lumea. Urmărirea penală se va face de cei care trebuie să facă urmărirea penală, adică procurorii şi poliţia judiciară. Noi n-am făcut nimic dezastruos în decizia aceasta. Am înlăturat de acolo 2-3 cuvinte – «şi alte organe specializate ale statului» pentru că nu se înţelegea nimic. Acuma am aflat şi noi cine era organul acesta specializat al statului care făcea interceptările”, a declarat, joi, Zegrean.
”Numai cel care în dosarul căruia s-a pronunţat decizia poate să facă revizuire sau cei care aveau deja invocată o excepţie de neconstituţionalitate, restul nu mai pot să facă”, a explicat el.
Update! CSAT, reuniune de urgență
Preşedintele Klaus Iohannis a convocat pentru vineri o şedinţă de urgenţă a CSAT, pentru a lua în discuţie implicaţiile deciziei CCR privind interceptările.
La finalul reuniunii, șeful statului va face declaraţii de presă.
Inițial, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) fusese programată pentru 15 martie, însă data a fost devansată după motivarea deciziei CCR privind interceptările neconstituționale ale SRI în anchetele penale.
Băsescu atacă
“Toate aceste instituții sunt bugetare. Deci, discutăm de lideri ai acestor instituții care sunt bugetari, ce-i drept, extraordinar de bine plătiți și care vor să acumuleze putere, pentru că cine are informația are putere. Cine are informația se duce în fața unui politician și îi spune: ‘hă, hă, hă, domnu’ știm noi’. Exact cum făceau securiștii înainte de Revoluție. (….) Eu i-aș da afară, dacă aș fi președintele României, pe toți cei care au cerut astăzi aparatură și bani în plus”, a declarat Traian Băsescu, președintele Mișcării Populare, într-o intervenție telefonică la România TV.
“Toți acești bugetari trebuia să spună: ‘ne adresăm Parlamentului să creeze o autoritate civilă neutră de supraveghere a interceptării comunicațiilor’. Dar s-au repezit bugetarii să ne spună ce dezastru avem, ‘vrem aparatură, vrem echipamente, vrem tot ce ne trebuie’. În loc să pună problema: ‘în țară există echipamentele, problema este cine le controlează’. Este momentul în care putem crea autoritatea națională de interceptare care să nu mai fie o instituție militarizată, ci una pusă sub control civil”, a adăugat Băsescu.
Update! Hellvig, fără ”jucărie”
Șeful SRI, Eduard Hellvig, reclamă că “vor fi afectate dosarele aflate în diferite faze ale justiţiei, în mod special cele privind infracţiuni la adresa securităţii naţionale şi în care s-a cooperat cu SRI, iar instituţia noastră a depus eforturi umane şi materiale considerabile”.
“SRI-ul este eliminat cu totul din procesul de instrumentare a dosarelor care privesc siguranţa naţională, inclusiv spionaj-trădare, terorism sau criminalitate organizată transfrontalieră”.
În aceste condiţii, directorul SRI susţine că “decizia CCR va avea în mod sigur un impact asupra securităţii naţionale”.
