Comisarul european Corin Crețu avertizează, la aproape 3 luni de guvernare Grindeanu, că “avem în continuare 0% absorbție europeană pentru cele 23 de miliarde de euro ce îi revin României în exercițiul financiar 2014 – 2020”.
În cei 3 ani care au trecut din 2014 până în 2017, doar anul trecut s-a reușit contractarea a2,5 miliarde de euro. Restul s-au irosit pe bătălii politice privind proiectele de infrastructură care să fie incluse în Master Planul General de Transport.
A fost nevoie de 5 miniștri ai Transporturilor din Guvernul Ponta – Relu Fenechiu, Ramona Mănescu, Dan Șova, Ioan Rus, Iulian Matache – și de mai multe corecții impuse de Comisia Europeană, pentru a finaliza documentul pe baza căruia vor fi alocate fonduri europene în infrastructura rutieră, feroviară, aeriană și navală.
Fără a fi adoptat prin lege de Parlament, în ciuda majorității PSD, Master Planul a fost aprobat prin Hotărâre de Guvern, abia în primăvara lui 2016, după venirea Guvernului Cioloș.
Acum au trecut aproape 3 luni din guvernarea Grindeanu, bugetul a fost aprobat, iar prioritățile PSD par a fi cu totul altele, legate strict de justiție – grațierea deținuților și demiterea procurorului general Augustin Lazăr și a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi.
Corina Crețu dă semne că și-a pierdut răbdarea. Miercuri, ea a avut o întâlnire la Parlament cu membrii comisiilor reunite pentru afaceri europene din Camera Deputaților și Senat, urmând să ia la întrebări și Guvernul. La finalul discuțiilor din Parlament, Crețu a declarat:
“Îngrijorările există de la începutul exercițiului financiar 2014 — 2020. Ne aflăm în martie 2017. Avem 0% absorbție europeană pentru aceste 23 de miliarde (de euro — n.r.) pe care România le are la dispoziție.
În principal, ne preocupă ca instituțiile de management și control să fie cât mai curând acreditate, pentru că numai astfel România poate trimite facturi și noi putem plăti facturi.
Mă interesează și voi încerca să aflu de ce merge așa de încet rata de contractare, pentru că sunt și alte state, de pildă, care nu au încă acreditate aceste instituții, dar Irlanda, de exemplu, a contractat 80% din suma pentru 2014 — 2020.
În România media de contractare este de 5%. Pentru mine indicatorii principali sunt rata de contractare și cât se plătește pe teren pentru beneficiari.
Acestea vor fi principalele teme de discuție cu Guvernul”.
Întrebată dacă a primit explicații pentru aceste întârzieri din partea autorităților române, Crețu a spus că “toate Guvernele întâmpină dificultăți”.
“Este o politică complicată, deci nu aș arăta cu degetul. Cred că trebuie să lucrăm împreună să rezolvăm aceste lucruri.
În cei doi ani de zile au fost peste 200 de întâlniri între reprezentanții Guvernului, vorbesc la nivel tehnic, și ai Comisiei Europene, tocmai pentru că am creat acest grup pentru o mai bună implementare care include cele opt state membre care au avut întârzieri masive la momentul învestirii mele și am detașat cei mai buni experți care sunt pe teren aproape la două săptămâni, în diferite ministere.
Deci, din acest punct de vedere, cred că lucrăm foarte bine să îmbunătățim capacitatea administrativă și să recuperăm întârzierile”, a precizat Corina Crețu.
