În ciuda sondajelor optimiste din ultima săptămână, 17,4 milioane de britanici – circa 51,9% -, potrivit rezultatelor finale, au decis, la referendumul de joi, ieșirea din Uniunea Europeană (UE), după 45 de ani.
Ca de obicei, verdictul a fost dat de către cei cu vârste de peste 50 de ani. Tinerii au votat masiv pentru rămânerea în blocul comunitar.
Dar și Scoția și Irlanda de Nord au votat rămânerea în UE, așa că vor fi conflicte.
Lira sterlina s-a prăbușit cu 10% în fața dolarului și monedei euro.
Ieșirea efectivă din UE se va produce în circa 2 ani. Procedurile vizează modificarea tuturor tratatelor. Nimeni nu a prevăzut că se va ajunge la o asemenea ieșire de urgență.
În primul rând, Guvernul Marii Britanii va trebui să anunțe Comisia Europeană, care va desemna un negociator. Procesul de negociere se poate prelungi și după 2 ani dacă celelalte 27 de state doresc aceasta. În acest timp, regulile vor rămâne în picioare până ce procesul va fi încheiat.
Deoacamdată, referendumul trebuie ratificat în Parlamentul Marii Britanii.
UPATE ora 10.25: David Cameron își asumă eșecul și anunță retragerea Cabinetului său după următoarele 3 luni: “Negocierile cu UE trebuie să înceapă cu un nou premier”.
UPDATE ora 10.00: Reuniune de urgență la Guvern pe tema Brexit: premierul Dacian Cioloș i-a convocat pe vicepremierii Costin Borc și Vasile Dîncu, pe ministrul de Externe, pe secretarul de stat pe Afaceri europene și pe șeful Cancelariei.
UPDATE ora 9.55: Președintele Klaus Iohannis i-a convocat vineri, la ora 11,00, la Palatul Cotroceni, pe premierul Dacian Cioloș, pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, dar și pe liderii partidelor politice, pentru consultări pe tema Brexit.
Precum în România, rezultatul referendumului NU este obligatoriu! Parlamentul este suveran
Parlamentul britanic este suveran, David Cameron nefiind obligat din punct de vedere legal sa invoce tratatul de la Lisabona pentru a demara ieșirea din UE, scrie The Guardian citat de HotNews.
Răspunsul simplu la întrebarea dacă rezultatul referendumului privind apartenența la UE este obligatoriu este “nu”.
În teorie, David Cameron, care se opune Brexitului, ar putea decide să ignore dorința poporului și să contribuie la crearea unei majorități parlamentare care să decidă rămânerea în UE.
Asta pentru ca Parlamentul este suveran și referendumurile NU generează obligații legale în Regatul Unit.
Publicația britanică menționează însă ca David Cameron a spus ca, în caz de vot pentru Brexit, va invoca imediat articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, care reprezintă notificarea formala a oricărei decizii de părăsire a UE. Dar, rămâne de văzut ce decizuie va lua Cameron.
Va supraviețui UE?
AFP se întreabă vineri, într-un amplu comentariu: “Odată trecut șocul seismului istoric al Brexit-ului, UE ar putea supraviețui oare umilitoarei dezaprobări aplicate proiectului de integrare născut pe ruinele celui de-al Doilea Război Mondial?”.
Căci, chiar dacă totul nu va fi bulversat în ziua următoare, plecarea Regatului Unit – fără precedent în blocul european – va forța schimbări fundamentale într-o Uniune aflată la dispoziția euroscepticilor și într-o “criză multiplă” (migranți, letargie economică, terorism ș.a.), relatează Agerpres.
Potrivit președintelui Consiliului European, Donald Tusk, Brexit “va încuraja” toate forțele radicale anti-UE din Europa, dar și “inamicii externi care vor bea șampanie”.Tusk a spus direct în această săptămână pentru cotidianul Bild: “Mă tem că un Brexit poate marca nu numai începutul dezintegrării UE, ci și a civilizației occidentale”.
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a arătat mai puțin apocaliptic și nu consideră că UE este “în pericol de moarte” dar admite că trebuie trase învățăminte din referendumul britanic.
“Nu cred că Uniunea va dispărea brusc. Dar, pe termen lung, am putea asista la declinul său lent și la dezvoltarea a ceva diferit”, a prezis Chris Bickerton, specialist în UE la Universitatea din Cambridge. El prevede o derivă pentru o UE “mai flexibilă”, o Uniune “ad hoc”. Și în orice caz, zile cu siguranță dificile. “Intrăm într-adevăr în ape necunoscute. Nu cred că liderii europeni credeau cu adevărat că Brexit-ul era posibil, în orice caz, cu siguranță când ei negociau cu premierul Cameron, altfel ei ar fi încheiat un acord foarte diferit”, remarcă același expert.
AFP: “Un lung divorț dureros”
În 20 februarie, după 30 de ore de negocieri cu ceilalți conducători UE, Cameron smulsese puterea de a tăia din ajutoarele sociale pentru imigranții europeni și a obținut asigurări asupra suveranității britanice.
Astăzi este un lung divorț dureros, poate amar, care are loc și este foarte probabil că celelalte state membre vor dori, în pofida a toate acestea, să meargă înainte, scrie AFP.
Președintele francez Francois Hollande și-a anunțat o vizită în Germania săptămâna viitoare pentru a “lucra la relansarea construcției europene”.
Dar cuplul franco-german, motor istoric al UE, s-a distins recent prin divergențele sale cu privire la integrarea în zona euro și orice proiect “refondator” s-ar putea dovedi modest.
Ieșirea Regatului Unit din UE ar putea încuraja de asemenea apelurile la o Europă “în două viteze”, cea a unui miez central pentru o integrare “tot mai mare” în jurul căruia ar gravita ceilalți membri.
Aceștia din urmă ar putea beneficia de aranjamente similare celor obținute de Londra și Copenhaga care beneficiază de clauze de scutire în materie de justiție și de afaceri interne. Apartenența la moneda unică ar putea astfel să constituie obiectul unor scutiri pentru cei care vor.
Dar conducătorii europeni se tem mai presus de orice “de un efect al dominoului”.
Referendumul britanic a dat deja de fapt idei eurofobilor. La extrema dreaptă, președinta Frontului Național francez, Marine Le Pen, și-a exprimat dorința de a se organiza “în fiecare țară” un vot popular cu privire la apartenența la UE, la fel ca euroscepticii danezi, olandezi și suedezi.
“Instituțiile mor rar”, nuanțează Vivien Pertusot, de la Institutul francez pentru relații internaționale (Ifri). “Nu va exista probabil o dislocare, o dezintegrare, ci o pierdere a relevanței: UE nu mai este un forum în care interesul colectiv predomină, este din ce în ce mai dificil să găsești compromisuri”, argumentează ea.
Chiar dacă UE se reformează după traumatismul Brexit, există un veritabil risc ca ea să nu-și poată împiedica prăbușirea. “UE se află într-o spirală negativă”, rezumă sobru Janis Emmanouillis, de la Centrul de politică europeană, un institut cu sediul la Bruxelles.
