Cu circa patru luni înainte de alegerile parlamentare, membrii unor asociaţii ale românilor din Diaspora au solicitat intervenţia preşedintelui Klaus Iohannis în modul în care alegerile vor fi organizate.
Oamenii susţin că este de aşteptat ca românii din Diaspora să se prezinte la alegeri în număr cel puţin la fel de mare precum la alegerile prezidenţiale din 2014 şi îi solicită preşedintelui Iohannis să întreprindă demersurile necesare pentru înfiinţarea unui număr cât mai mare de secţii de votare.
Totuşi, paradoxal, românii din Diaspora nu se calcă în picioare pentru a se înscrie oficial în Registrul electoral. Astfel, Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că până luni, 1 august, doar 4.616 români din Diaspora s-au înscris pentru votul de la alegerile parlamentare.
3.703 au anunţat că vor vota prin corespondenţă, iar 913 se vor prezenţa la secţiile de votare. “AEP face apel la cetăţenii români din afara graniţelor ţării să se adreseze misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare în vederea depunerii documentelor necesare înscrierii în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă sau la o secţie de votare din apropierea locuinţei. De asemenea, Autoritatea recomandă alegătorilor români din străinătate să se informeze la Ministerul Afacerilor Externe în legătură cu organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare în afara ţării”, se arata într-un comunicat de presă al AEP.
Autorităţile se tem că din cauza numărului mic de români înscrişi în Registrul electoral şi care şi-au manifestat dorinţa de a vota la secţii este imposibil ca numărul secţiilor de votare să fie mai mare decât cel de la alegerile prezidenţiale din 2014.
Aproape jumătate dintre românii din Diaspora care şi-au manifestat dorinţa de a vota prin corespondenţă provin din Spania, 1.740. 913 de români din Italia şi-au manifestat şi ei dorinţa de a vota prin corespondenţă la alegerile parlamentare, existând mulţi români care vor să voteze astfel şi în Franţa, Germania, Belgia, Marea Britanie sau Australia.
