Unul dintre numeroasele avantaje pe care le au romanii dupa caderea comunismului este ca pot calatori mult mai usor si pot ajunge sa lucreze in tari straine.
Din pacate, insa, de cele mai multe ori, desi intra in contact cu tari mult mai dezvoltare, romanii nu par sa invete ceva, chiar daca sederea lor se prelungeste si pe perioade mai lungi de timp.
O varianta extrem de accesibila pentru cei care vor sa vada cum se traieste intr-o tara dominata de civilizatie, inteligenta si bun simt o reprezinta Suedia.
Desi la prima vedere poate parea costisitor, daca te pregatesti din timp, o calatorie dus-intors cu avionul catre Malmo, de exemplu, al treilea cel mai important oras al Suediei, dupa capitala Stockholm si Goteborg, nu poate costa mai mult de 100 de euro.
Asta şi pentru că cei de la Wizz Air sunt titularii de drept ai micuţului aeroport suedez şi operează nu numai legături cu Bucureştiul ci şi cu municipiul Cluj, iar din 2018 vor lega Malmo şi de Iaşi.
Primul lucru care te frapează din momentul în care aterizezi in Malmo este respectul aratat fata de pasageri. Chiar daca Malmo Airport, cunoscut pe vremuri ca Sturup Airport, este un aeroport relativ mic, comparabil cu cele de la Cluj, Oradea sau Iasi, suedezii fac tot posibilul ca pasagerii sa nu fie plimbati cu autobuzul sau plimbati pe jos.
Chiar daca pasagerii proveniti din Europa de Est si chiar Europa Centrala sunt lasati mai la coada aeroportului, nu ai cum sa nu cobori direct in aeroport, indiferent de ora si de cat de mult oameni trebuie mobilizati pentru o asemenea actiune.
Malmo Airport este extrem de util, fiind situat la 28 de kilometri est de Malmo, 26 de kilometri sud-est de Lund si 55 de kilometri de Copenhaga.
Pe noi drumurile ne-au dus la Helsingborg, cam al patrulea cel mai important oras al Suediei, cu peste 130.000 de locuitori in zona municipala si aproape 270.000 de locuitori in zona metropolitana ce mai cuprinde cinci zone periferice.
Desi este situat la aproximativ 87-88 de kilometri de aeroportul din Malmo, Helsingborg este accesibil in mai putin de o ora prin intermediul autostrazii E20 care nu pare sa fie mai mare decat Autostrada Soarelui, dar care in mod sigur este ca in palma si dotata si iluminata corespunzator.
Multa lume evita excursiile in Suedia pe motiv ca ar fi extrem de frig, dar acest lucru este exclus cel putin in cazul unor oras precum Malmo sau Helsingborg care au deschidere la mare si au o clima asemanatoare cu cea pe care o intalnim la Constanta.
De asemenea, multa lume evita Suedia de teama preturilor exorbitante, dar cine stie sa se descurce are mari sanse sa iasa mai avantajos ca si cheltuiala decat in Romania.
Sigur, de exemplu, exista zone deosebite, la periferia orasului Helsingborg, unde pretul unor case relativ normale, fara nimic special, poate ajunge la doua milioane de euro, iar in oras sunt zone unde pretul unor apartamente poate sa ajunga la un milion de euro.
Dar daca te gandesti ca in Bucuresti, in zona Piata Domenii, una nu chiar dintre cele mai stralucitoare, s-au vandut apartamente si cu 600.000 de euro, parca ti-ar conveni sa dai tumultul Capitalei de la noi pe vantul suedez.
Pentru cine are ganduri reale de duca si totusi nu se poate arunca la cifrele anuntate mai sus, trebuie spus ca, chiria unui apartament normal, de doua camere, in Helsingborg incepe de la 500 de euro, iar pentru a inchiria intregul etaj al unei case mai deosebite de la periferie te costa minim 1.000 de euro.
Insa in pret sunt incluse mai toate cheltuielile generale, cum ar veni cele de intretinere de la noi. De altfel, exista posibilitatea realizarea unui fel de abonament pentru curentul electric in valoare de 50 de euro, din cei 500 sau 1.000 dati pentru chirie si intretinere, si care sa-ti permita sa consumi oricat de mult curent electric doresti.
Lucru extrem de avantajos mai ales intr-o zona in care majoritatea populatiei se incalzeste numai gratie curentului eletric. Inclusiv cuptoarele si aragazele sunt pe curent electric. De ce? Pentru ca este mai rentabil, mai putin poluant si, mai ales, este eliminat riscul unor explozii sau a unor incendii pornite de la o flacara.
Pentru cine nu stie cum merg afacerile in Suedia, trebuie precizat ca fiecarui rezident ii este atribuit un numar unic, gen Codul Numeric Personal de la noi.
Dar, spre deosebire de Romania, totul se face computerizat la cel mai inalt nivel. In momentul in care vrei sa faci o anumita tranzactie, partenerul de afacere iti introduce asa-zisul CNP in calculator si afla tot istoricul tau personal.
De exemplu, ca si chirias preiei noua locuinta luna si ai obligatia sa o lasi la fel la plecare. In cazul in care incalci aceasta obligatie, proprietarul introduce imediat in computer referinte negative despre tine si din momentul respectiv ai tot mai putine sanse sa gasesti, in alta parte, usi deschise.
In plus, daca vrei sa faci o achizitie personala in rate si ratezi achitarea uneia dintre rate sau daca ratezi achitarea unei amenzi, esti trecut imediat pe lista neagra si timp de cinci ani nu mai ai voie sa faci achizitii in rate sau sa-ti cumperi o masina.
Este doar un exemplu al modului in care Suedia, precum si celelalte state din Peninsula Scandinava, se incadreaza intr-o politica a economiei eficiente, mai mereu existand senzatia ca nordicii fac totul cu cap.
Chiar si asa, inclusiv in Helsingborg exista numerosi locuitori care sunt in continuare racordati la sistemul central de incalzire. Insa autoritatile locale chiar au inventat apa calda si au descoperit un sistem prin care sa asigure caldura si apa calda gratie reciclarii deseurilor.
Helsingborg importa lunar tone de deseuri, mai ales din India, si le recicleaza de asa natura incat sa obtina caldura si apa calda. Evident, fara a polua atmosfera.
Capitala regiunii Scania, ca mai toate orasele din Suedia, ar putea produce mari batai de cap unei persoane obisnuite cu traficul din Romania si, mai ales, din Bucuresti.
In special pentru ca parcarea pe trotuare este complet interzisa, iar parcarea langa trotuar este contra-cost in absolut toate zonele. La fiecare colt de trotuar exista tonomate de unde se elibereaza, contra cost, abtibilduri care confirma ca ti-ai platit, pentru o anumita perioada de timp, locul de parcare.
Amenzile sunt drastice si, pentru recidivisti, poate duce pana la confiscarea autoturismului. Insa trebuie precizat ca pretul unei ore de parcare difera in functie de zona. De exemplu, cine vrea sa parcheze in buza falezei plateste aproximativ 3 euro pentru un sfert de ora. Cine parcheaza la cateva sute de metri mai departe, ajunge sa plateasca doar 0,5 euro pentru un sfert de ora.
Iar ca sa va faceti o idee despre cat de seriosi sunt nordici, unde nu merge cu telefoane si interventie, amenda pentru nepurtatul centurii de siguranta este 70 de euro. Si, atentie, trebuie sa poarte centura inclusiv pasagerii de pe bancheta din spate. Astfel ca daca sunt cinci persoane in masina si niciuna nu poarta centura, amenda aplicata ajunge la 350 de euro.
Si apropo de faleza, cea din Helsingborg masoara in jur de 4,6-4,8 kilometri, iar de curand a devenit patria imigrantilor, inclusiv a romanilor, care in zilele calduroase obisnuiesc sa se deplaseze in zona pentru a face gratare si a sparge seminte.
Faleza din Helsingborg este insa dominata de statuia unuia dintre eroii moderni ai orasului. Insa nu va imaginati ca ar fi vorba despre vreun scriitor, politician sau artist.
Ca si in celelalte orase suedeze, de la Bjorn Borg incoace sportul e prima religie, iar faleza din Helsingborg este dominata de fostul mare fotbalist Henrik Larsson, jucator trecut pe la FC Barcelona si Manchester United si care a marcat 37 de goluri in 106 selectii la nationala Suediei.
Pentru romani, Henrik Larsson este o adevarata bestie neagra, atacantul suedez fiind jucatorul care a transformat penaltiul decisiv la meciul din sferturile Cupei Mondiale din 1994, din SUA. Atunci, suedezii au batut pe Romania cu 7-6, dupa lovituri de departajare, iar Larsson a transformat ultimul penalty al nordicilor.
Totusi, desi suedezii, inclusiv cei din Helsingborg, sunt mari amatori de sport, consumul de alcool este restrictionat masiv tocmai pentru ca, pe vremuri, suedezii aveau prostul obicei de a-si cheltui salariul pe o luna pe alcoolul baut in primele sapte zile de la primirea banilor.
Acum, in Helsingborg mai sunt patru magazine care mai detin licente de comercializare a bauturilor alcoolice. Pe langa acestea existand si un centru comercial la marginea orasului de unde se mai poate cumpara alcool.
Poate din cauza aceasta s-a ajuns ca un bax de 24 de cutii de bere, Heineken, Tuborg sau Carlsberg, sa coste in jur de 25 de euro. Vorbim despre cutii de bere la 0,33 ml pe care, in Bucuresti, le-ai cumpara de la un Mega Image cu aproximativ 0,5 euro cutia. Ceea ce inseamna de aproximativ doua ori mai putin, dar daca ne raportam la diferenta de salarii din cele doua tari credeam ca ne facem o idee clara.
Mai ales ca cel putin localnicii din Helsingborg au un avantaj remarcabil. La patru kilometri peste stramtoarea Oresund, care practic asigura granita intre Suedia si Danemarca, este Helsingor, oras danez cunoscut mai ales gratie faptului ca gazduieste celebrul castel in care s-ar fi petrecut actiunea din tragedia scrisa de William Shakespeare.
Apropo de Helsingor, cunoscut inca din vremuri stravechi drept un orasel pescaresc, localitatea daneza este dominata de cladiri specifice, ridicate in urma cu sute de ani. Multe dintre acestea, desi nu par tocmai confortabile, sunt de vanzare la preturi care pornesc de la 300.000-500.000 de euro. Iar daca nu dai peste o casa de pescari, aproape sigur intalnesti un magazin cu bauturi alcoolice. Pentru ca danezii sunt mult mai deschisi cand vine vorba despre acest aspect.
Cel mai placut mod de a ajunge de la Helsingborg la Helsingor este pe apa. Exista vapoare si vaporase care pleaca la intervale de cate aproximativ 15 minute.
Cu vaporul general, costul unei calatorii dus este de aproximativ patru euro, iar costul unei calatorii dus-intors este de aproximativ opt euro.
Atentie insa, pe vaporul general exista magazin duty-free, restaurant si bar. Iar un bilet dus inseamna, practic, ca poti sa petreci oricat timp doresti pe vapor, dar sa cobori numai de unde ai plecat.
Astfel ca exista foarte multi suedezi sau danezi care achizitioneaza doar un bilet dus si stau aproape toata ziua pe vapor, desi un drum dus nu dureaza mai mult de 10-12 minute.
Insa pentru suedezi cea mai mare atractie pe vapor o reprezinta magazinul duty-free. Pentru ca aici ei gasesc bere de calitate si alte bauturi alcoolice la un pret cu pana la 40% mai mic decat in Helsingborg.
Asa ca nu trebuie sa te uimeasca daca la urcarea pe vapor vezi numerosi pensionari cu carucioare asemanatoare celor pe care le folosesc pensionarii din Bucuresti. Insa ei nu le foloseasca neaparat pentru cartofi si/ sau varza ci pentru a-si cara baxurile cu bere cumparate la preturi mult mai avantajoase.
Chiar si asa, bauturile alcoolice, dar si tigarile sunt vandute cu schepsis pe vaporul care face legatura intre Helsingborg si Helsingor. Se pot cumpara bauturi alcoolice doar in momentul in care vaporul se afla in apele internationale daneze. Nu va faceti probleme. Exista statii audio prin care se semnaleaza acest lucru. Va spuneam. Suedezii nu lasa nimic in voia sortii.
Pe de alta parte, comercializarea de tigari se face dupa un algoritm demn de cartile de aritmetica. Pe traseul Helsingborg – Helsingor poti sa iei tigari doar cand vaporul intra in apele teritoriale daneze, iar la retur doar cand intri in apele teritoriale suedeze. Poate pentru a avea mai putin timp la dispozitie sa fumezi pe vapor.
Si pentru a reconfirma faptul ca suedezii fac totul cu cap trebuie precizat ca in Helsingborg, din aceeasi cladire, pleaca si vapoarele si trenurile si autocarele internationale.
Cat despre relatia Helsingborg – Helsingor sa spunem ca exista si “vaporase” VIP unde biletele sunt mai scumpe, dar si conditiile mai bune, pasagerii beneficiind inclusiv de programe artistice.
Intr-o zona dominata de sport nu va faceti griji. Exista si obiective turistice extrem de atragatoare. Pe langa Castelul lui Hamlet, din Helsingor, recomandam Karnan Medievel Tower, din Helsingborg, Radhuset (primaria din Helsingborg), Biserica Sf. Petru din Malmo, castelul din Malmo, Turning Torso, cea mai inalta cladire din Scandinavia, si, mai ales, Oresund Bridge, autostrada de circa 12 kilometri care leaga Suedia de Danemarca si care iti ofera inclusiv posibilitatea de a circula pe sub apele Marii Nordului.
Pentru ca s-a tot vorbit in Romania despre cazurile de romani care isi pierd copiii minori in Peninsula Scandinava trebuie precizat ca, cel putin in Suedia, elevii sunt invatati de la scoala sa anunte de fiecare data si imediat cum sunt martorii unui episod de violenta in familie. Sunt invatati sa nu treaca cu vederea astfel de momente tocmai de teama ca acestea se vor repeta si vor capata accente tot mai dure si mai dramatice.
Si la nivel social, Suedia mentine stacheta extrem de sus. Asa ca ai sanse minime sa vezi hartii aruncate aiurea sau fecalele vreunui animal de companie. De asemenea, este putin probabil sa vezi un mijloc de transport in comun plin de grafitti inutile sau sa auzi claxoane si chiar sirenele stridente ale unor ambulante obisnuite sa foloseasca doar girofarul.
Nu in ultimul rand, desi parte activa in procesul de primire a migrantilor africani sau asiatici, Suedia isi mentine eficienta clasica. Asa ca dupa ce a primit mii sau chiar sute de mii de migranti, a inceput un adevarat proces de epurare.
Si, indiferent de domeniul de activitate, cei care nu reusesc sa tina pasul sunt eliminati, facuti pachet si trimisi in tara de provenienta. Pentru ca, desi este intr-o continua cautare de forta de munca si dispusa sa investeasca in cei care merita sau care sunt gata sa faca sacrificii, Suedia nu accepta decat valori si talente care nu pot decat sa ridice gradul tarii de adoptie.
Din pacate, desi cursele din Romania catre Malmo sunt mai mereu arhipline, comunitatea de romani din Suedia nu este atat de bine sudata. In special din cauza faptului ca majoritatea discutiilor se poarta pe baza unor intrebari legate de venitul fiecarui si solicitarea de sfaturi pentru imbunatatirea conditiei.
