La Palatul Suţu – Muzeul Municipiului Bucureşti a fost vernisată, marţi, expoziţia „Revoluţia din Decembrie 1989. Locuri ale memoriei în Bucureşti”.
Muzeul Bucureștiului propune publicului să-și amintească felul în care decurgea viața noastră în urmă cu 30 de ani, înainte de acest moment de cotitură și cum este acum. Să analizeze cauzele care au dus la sfârșitul comunismului în România.
De asemenea, este necesară o trecere în revistă a restricțiilor precum: interzicerea întreruperii de sarcină, imposibilitatea de a călători peste hotare, cartela pentru zahăr și ulei, frigul din casă sau din școală, cum circulam pe scara autobuzului, cozile la carne, propaganda televizată, defilările obligatorii sau demolările de case și biserici. Sunt informații utile inclusiv tinerelor generații, care nu au trăit acele vremuri.
Drd. Cezar Petre Buiumaci, muzeograf MMB, curator al acestui proiect expozițional, declară:
„Împotriva tuturor acestora românii s-au ridicat în Decembrie 1989 și au reușit să-l gonească pe Nicolae Ceaușescu de la tribuna la care se obișnuise să fie confirmat și aclamat. Mitingul din 21 Decembrie 1989 a însemnat sfârșitul unui regim impus în România de trupele sovietice în urmă cu peste patru decenii.
Regimul fusese zguduit de revoltele muncitorești din 1977 și 1987, iar în 1989 blocul comunist se prăbușise în toată Europa central-orientală și de Sud-Est, însă Ceaușescu nu admitea că trebuia să renunțe la putere și a ordonat reprimarea manifestațiilor anticomuniste.
În urma represiunii din Timișoara, cât şi a celei din București, din noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, dar și ulterior, în timpul diversiunii teroriste, au murit oameni care ieșit în stradă pentru libertate.
Desfășurarea Revoluției în mai multe planuri, în mai multe locuri, este de multe ori o piedică în rememorarea de către public a evenimentelor, făcând astfel necesar un repertoriu al acestor locuri.
Traseul expozițional pe care îl propunem începe din Piața Revoluției și are opriri în fiecare loc în care jertfa a fost marcată prin monumente ori plăci comemorative, troițe și cenotafe, denumiri de străzi în memoria martirilor, indicând astfel locurile memoriei Revoluției din 1989.
Pe lângă acestea, prezentăm câteva proiecte de monumente și o parte a emisiunilor comemorative emise cu această ocazie.
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989, reprezentat de directorul ştiinţific, Constantin Corneanu, ne-a fost alături în acest demers, punând la dispoziție o parte dintre publicațiile proprii, pe care am ales să le expunem.
Dinamica expoziției este completată de proiectarea filmului documentar „1989 – Un timp sărit din calendar”, realizat de jurnalistul şi directorul Institutului Român de Istorie Recentă, Liviu Tofan, și care reuneşte pentru prima oară evenimentele derulate pe parcursul anului 1989 într-un film documentar – din ianuarie până în decembrie”.
Expoziția poate fi vizitată la Palatul Suțu până în 29 februarie 2020.
