Generalul-maior în rezervă (r) Iulian Cristian Gherghe, fost locțiitor (până aum 2 ani) al șefului Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării (DGIA), a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, sâmbătă, sub acuzațiile de delapidare, fals intelectual şi uz de fals.
Decretul privind trecerea în rezervă a generalului a fost semnat în urmă cu o lună (26 februarie), de președintele Klaus Iohannis (care l-a ridicat la gradul de general de brigadă – cu o stea, în 1 decembrie 2017), pentru a aplana un scandal de amploare în MApN, pentru că este greu de crezut că anchetatorii nu au știut la acea dată despre infracțiune.
Gherghe ia, astfel, pensie specială – că doar nu a ieșit la pensie la 65 de ani, ca tot românul de rând!
Gherghe a furat aproape 180.000 de dolari din fondul de război al Serviciului secret al Armatei, pentru a-și cumpăra un teren la Corbeanca unde să-și construiască o casă – evident, din pensia specială pe care o primește acum.
El a recunoscut că a luat banii, dar susține că este un „împrumut”. Hoțul a reușit să restituie o parte din sumă.
Directia Generală de Informaţii a Apărării asigură obţinerea, prelucrarea, verificarea, stocarea şi valorificarea informaţiilor şi datelor referitoare la factorii de risc şi ameninţările interne şi externe, militare şi nonmilitare, care pot afecta securitatea naţională în domeniul militar, se arată pe site-ul instituţiei.
Potrivit Parchetului General, acesta a fost reţinut vineri şi arestat preventiv sâmbătă. El şi-ar fi însuşit fără drept, pe 27 noiembrie 2018, suma de 179.470 USD din fondurile DGIA, scop în care a falsificat şi folosit mai multe înscrisuri.
„La data de 26.03.2021 Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel a dispus măsura preventivă a reţinerii, pentru o durată de 24 de ore, faţă de inculpatul G.I.C., fost director adjunct al DGIA, în dosarul nr. 11/P/2021, în care acesta este cercetat cu privire la săvârşirea infracţiunilor de: delapidare, prevăzută de art. 295 alin. (1) din Codul penal; fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 320 alin. (1) şi (2) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal; fals intelectual, prevăzută de art. 321 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal; uz de fals, prevăzută de art. 323 din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal”, precizează sursa citată.
Sesizarea Parchetului Militar a fost făcută de către conducerea DGIA.
Judecătorul militar de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii Militare de Apel a admis, sâmbătă, propunerea formulată de către Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel şi a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pentru o durată de 30 de zile, se mai arată în comunicatul PÎCCJ.
UPDATE 28 martie: Judecătorul Curții Militare de Apel București, George Matei, cel care a emis mandatul pentru arestarea preventivă a lui Gherghe, atrage atenția asupra vulnerabilităților evidente ale acestui serviciu secret din comunitatea NATO de informații, potrivit unui document consultat de G4media.ro.
Judecătorul a explicat cum ar fi reușit locțiitorul șefului DGIA să delapideze banii. Generalul Gherghe a recunoscut că, pe 27 noiembrie 2018, a retras cei peste 179.000 de dolari din contul de la BCR al DGIA unde se aflau fondurile instituției pentru situații de criză și război: peste 1.267.000 de dolari.
Generalul ar fi falsificat declarația de plată externă ”aplicând fără drept pe acest înscris ștampila unității și contrafăcând semnătura comandantului gl. Hapău Marian, prin aplicarea unei ștampile cu semnătura acestei persoane”, potrivit motivării judecătorului.
Generalul a recunoscut că a dus banii la birou unde i-a ținut într-un seif timp de un an, apoi și-a cumpărat cu ei un teren în Corbeanca pe care și-a construit o casă. Generalul Gherghe a arătat că a restituit 80 % din prejudiciu din momentul în care a început ancheta internă în cadrul DGIA și s-a pensionat, adică în urmă cu o lună.
”Sintetizând activitatea infracțională a inculpatului (…), aceasta a constat în completarea unor formulare bancare în care generalul a trecut date nereale, iar la rubrica semnătura persoanelor autorizate a aplicat două ștampile, una cu semnătura sa și o alta cu a directorului general Marian Hapău”, se arată în decizia de arestare a generalului (r) Gherghe.
Procurorii militari au arătat că nu era prima dată când generalul Gherghe acționa similar, cu complicitatea unui colonel, Vasile Teodosia, însă, în alte dăți, a constituit depozite pentru DGIA „pentru a obține dobânzi mai avantajoase”, nu a retras bani.
Judecătorul militar a remarcat îndrăzneala generalului Gherghe ”ieșită din comun egalată poate doar de lipsa oricăror elemente de control în cadrul instituției, neglijență deosebită și posibilă intenție indirectă de sprijin din partea unor persoane din cadrul DGIA”.
De unde avea locțiitorul Gherghe ștampila cu semnătura comandantului Hapău?
Pe 22 martie 2021, Direcția Generală de Informații a Armatei a informat Parchetul militar că „ștampila ce purta semnătura directorului general Marian Hapău fusese confecționată cu știința acestuia, dar nu a fost confecționată pentru utilizare pe documente, ci numai pentru a fi aplicată pe felicitări, fiind o semnătură diferită de cea oficială”.
Judecătorul militar se declară extrem de mirat de existența acestei a două ștampile cu semnătura șefului DGIA.
„Aceste mențiuni indică instanței deosebite semne de întrebare fiind neclar temeiul pentru care directorul general al DGIA, gl. Hapău Marian, a încuviințat, sau cel puțin a tolerat, existența unei ștampile cu semnătura sa, care nici măcar nu se afla în permanență în posesia sa, aceasta fiind utilizată și de către col. Teodosia Vasile, după cum există în speță.
Această persoană, gl. Marian Hapău, a arătat prin adresa înaintată procurorului că este vorba de o semnătură diferită față de cea oficială, fiind folosită pentru felicitări, or, din analiza comparativă a semnăturii directorului general de pe adresa de înaintare către procuror și analiza semnăturii de pe ștampila folosită de inculpat la bancă și despre care directorul afirma că era folosită doar pentru felicitări, nu rezultă deloc diferențe majore, cele două semnături fiind în bună măsură identice, diferențele dintre acestea fiind aproape insesizabile pentru un observator rezonabil”, se arată în decizia de arestare.
„Toate aceste elemente nu vin să diminueze periculozitatea socială a inculpatului așa cum se prefigurează din probele administrate până în prezent, dar creează convingerea Curții că faptele sale au fost indirect încurajate de erori evidente de securitate în cadrul instituției unde funcționa, inculpatul mărginindu-se să speculeze aceste breșe”, se arată în motivarea instanței.
„Remarcabil că din data de 27 noiembrie 2018 până în prezent nimeni nu a știut de sustragerea acestei sume de bani din conturile speciale ale DGIA destinate utilizării pe timp de criză sau război, iar timp de un an de zile inculpatul a ținut banii, luați fraudulos din bancă, chiar în seiful din biroul personal.
Nimeni nu a fost interesat de modul în care inculpatul, locțiitor al directorului general al DGIA, și-a achiziționat un teren și a început să edifice un imobil în localitatea Corbeanca.
Nu a existat niciun control financiar-contabil, nici măcar unul de rutină, în doi ani de zile, nimeni nefiind interesat de soarta conturilor DGIA destinate situațiilor de criză sau război”, se arată în decizia de arestare.
Judecătorul militar arată că doar hazardul și prețurile dezvoltatorilor imobiliari din Corbeanca au făcut ca generalul Gherghe să nu delapideze tot fondul de război al Serviciului secret al Armatei: peste 1.267.000 de dolari.
