Este pentru a doua oară în mai puțin de un an când Curtea respinge Codul penal și Codul de procedură penală schimbate în Parlament. De data aceasta, modificările au fost respinse integral, cu unanimitate de voturi din partea judecătorilor CCR.

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis luni, după 7 amânări, că modificările operate de PSD-ALDE, UDMR și Minorități în Codurile penale sunt neconstituționale.

Decizia CCR a fost luată cu unanimitate de voturi. Modificările au fost respinse în integralitate, iar motivul este că Parlamentul nu şi-a exercitat obligaţia de a efectua toate corelările textelor din Codurile penale cu decizia anterioară a Curţii.

UPDATE: Comunicatul CCR:

„În ziua de 29 iulie 2019, Plenul Curții Constituționale, în cadrul controlului anterior promulgării, s-a pronunţat asupra următoarelor sesizări:
 

A. Sesizările privind Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum și a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, sesizări formulate de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal și Uniunii Salvați România, precum şi de Preşedintele României, asupra cărora Curtea Constituțională a dispus conexarea în ședința din 4 iulie 2019.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, în ansamblul ei, este neconstituțională.
 
În acest sens, Curtea a reţinut, în esenţă, faptul că, în cadrul procesului de reexaminare a legii, Parlamentul nu a transpus în integralitate deciziile Curţii Constituţionale incidente în materie penală. Prin urmare, Curtea a constatat că legea criticată încalcă art. 147 alin.(2) din Constituţie.

În cadrul considerentelor se vor detalia, în mod punctual, aspectele referitoare la deciziile Curţii Constituţionale care nu au fost transpuse în corpul legii criticate. 

B. Sesizările privind Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, sesizări formulate de un număr de 78 de deputați aparținând grupurilor parlamentare al Partidului Național Liberal și al Uniunii Salvați România, respectiv de Preşedintele României, asupra cărora Curtea Constituțională a dispus conexarea în ședința din 4 iulie 2019.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, în ansamblul ei, este neconstituțională.

 
Curtea a reţinut în esenţă că, în cadrul procesului de reexaminare a legii ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.633 din 12 octombrie 2018, Parlamentul nu a respectat limitele procedurii de reexaminare și nu a transpus toate deciziile Curţii Constituţionale prin care s-a constatat, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, neconstituționalitatea unor norme de procedură penală. Prin aceste motive, Curtea a constatat că legea supusă controlului încalcă art.147 alin.(2) din Constituţie. 
 
Deciziile sunt definitive și general obligatorii și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului.”

Respinse de două ori în mai puțin de un an 

Este pentru a doua oară în mai puțin de un an când Curtea respinge Codul penal și Codului de procedură penală care au fost schimbate în Parlament.

Inițial, Codurile penale au fost adoptate anul trecut în iunie-iulie, dar au fost atacate la CCR și declarate neconstituționale.

Însă majoritatea parlamentară PSD-ALDE, cu sprijinul UDMR și al Minorităților, în loc să pună în actul normativ corecțiile stabilite de judecătorii CCR, a făcut noi modificări care îi favorizează pe politicienii corupți. 

Sunt peste 300 de modificări contestate de Iohannis și PNL-USR. 

Contestațiile, amânate de 7 ori

Prima contestație a fost depusă la CCR de parlamentarii PNL și USR, în 25 aprilie, apoi și președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea asupra neconstituționalității modificărilor aduse Codului penal și Codului de procedură penală.

La ultimele termene, din 10 și 11 iulie, judecătorii CCR au amânat dezbaterile pe motiv că președintele Curții, Valer Dornean, are probleme de sănătate.

Dacă modificarea privind reducerea pedepselor ar fi fost admisă de judecătorii CCR, ucigașul din Caracal nu ar fi putut fi condamnat la închisoare pe viață, deoarece are peste 65 de ani, iar după executarea a jumătate din pedeapsă ar fi putut fi eliberat condiționat.

Legile Justiției și noile Coduri penale îl vor elibera condiționat pe ucigașul din Caracal după jumătate din pedeapsă și îi vor exonera de vină pe șefii polițiștilor

În plus, dacă va executa pedeapsa în condiţii neconforme, criminalul ar fi putut beneficia de efectele recursului compensatoriu, considerându-se că a efectuat 6 zile în plus la fiecare 30 de zile de detenţie efectuate.

Cel care a orchestrat modificarea Codurilor penale este nimeni altul decât Florin Iordache, originar din Caracal. Cei mai avantajați sunt corupții.

 

Codurile penale se întorc pentru a doua oară în Parlament

După respingerea de către CCR a legilor de modificare a Codurilor penale, acestea se întorc la Parlament, pentru a fi puse în acord cu decizia Curții. Termenul este de 45 de zile de la primirea de către Legislativ a motivării deciziei CCR.

modificările operate de majoritatea parlamentară PSD-ALDE, cu ajutorul UDMR și al Minorităților, au vizat în primul rând corupții. Astfel, au fost reduse termenele de prescripție a răspunderii penale (art. 154):

  • de la 10 ani la 8 ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani);
  • de la 8 ani la 6 ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani).

Totodată, emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative au fost exceptate de la infracțiunea de favorizare a infractorului (prevedere din OUG 13) – art. 269.

Infracțiunile de dare de mită (art. 290) și de cumpărare de influență (art. 292) au fost dezincriminate parțial: făptuitorii nu se pedepsesc dacă denunță fapta în termen de maximum un an de la producerea ei, cu condiția ca procurorii să nu se fi sesizat înainte. În prezent, nu există limită de timp până la care pot fi denunțate respectivele infracțiuni.

A fost dezincriminată total infracțiunea de neglijență în serviciu(art. 298 se abrogă).

Au fost înjumătățite pedepsele pentru infracțiunile de delapidare (art. 295) și abuz în serviciu (art. 297), dacă autorii faptelor achită prejudiciul până la rămânerea definitivă a sentinței.

A fost abrogat articolul 13 indice 2 din Legea 78/2000 privind prevenirea faptelor de corupție: ”În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.

author avatar
Magda Severin Jurnalist
Magda Severin este jurnalistă cu experiență de peste 30 de ani, in prezent, redactor-șef Online la ZIUA CARGO și redactor la revista lunară ZIUA CARGO (print); 2015 - prezent, redactor colaborator la ziarul online SECUNDA.
Share.
Leave A Reply

© 2024 Secunda Publishing. Designed by Acronim Solutions.
Exit mobile version