Condamnații fugari vor suporta cheltuielile statului pentru aducerea lor în țară după extrădare, prevede un proiect de lege adoptat, joi, de Guvernul Ciolacu și trimis Parlamentului, pentru dezbatere și adoptare.
Demersul vine după ce, în anul 2023, statul român a achitat 10 milioane lei pentru aducerea în ţară a 803 de fugari.
De ani întregi sunt fugiți în străinătate pentru a scăpa de pușcărie, pentru că judecătorii nu le-au interzis părăsirea țării, Alina Bica – fosta șefă a DIICOT, Sorin Oprescu – fost primar general al Capitalei, Dragoș Săvulescu – afaceristul care valorifica pentru șefii ANRP retrocedări ilegale, baronul PSD Arsene, dar era cât pe-aici să plece și Elena Udrea, dar a fost prinsă în Bulgaria, la vama cu Grecia.
Alina Bica și Ioan Bene au fost prinși în Italia
Condamnatul penal Oprescu, eliberat de autoritățile din Grecia pe o cauțiune ridicolă
Elena Udrea a fost prinsă de autoritățile din Bulgaria în Vama Kulata, la frontiera cu Grecia
Baronul PSD Arsene a fugit în Italia înainte de condamnarea definitivă: Judecătorii NU i-au interzis părăsirea țării
Condamnatul penal Sorin Oprescu, fugit în Grecia, a câștigat la tribunal pensia specială de parlamentar: 3.500 euro/lună
Ministra Justiţiei, Alina Gorghiu, a declarat la briefingul de presă de la finalul şedinţei de joi a Guvernului, că sunt două situaţii pe care le prevede legea, respectiv când fugarul se sustrage de la urmărirea penală sau judecată şi a doua situaţie – când fugarul se sustrage de la executarea pedepsei, având o condamnare definitivă în instanţă.
– În primul caz, când fugarul se sustrage de la urmărirea penală sau judecată, cheltuielile care revin statului român vor fi avute în vedere la stabilirea cheltuielilor judiciare de către instanţa de executare, conform prevederilor Codului de procedură penală.
„Practic, aceste cheltuieli din cauza respectivă devin cheltuieli de judecată şi se suportă de inculpat prin hotărârea definitivă de condamnare. Care sunt aceste cheltuieli? În art.16, completat cu cele trei alineate prin proiectul de lege, avem deja tipurile de cheltuieli. Ele se referă nu doar la acest capitol strict al fugarilor, se referă la cooperarea judiciară penală internaţională în tot ceea ce înseamnă domeniul penal, adică reglementează cum se procedează şi cum se cooperează judiciar pentru audierea unui martor, care se află în străinătate, de exemplu, sau dacă este nevoie de o audiere prin videoconferinţă. Revenind la aceste cheltuieli care pot fi ocazionate de transferul persoanelor de pe teritoriul statului în care a fugit, avem următoarele categorii: indemnizaţii şi remuneraţii ale martorilor şi experţilor, cheltuielile de călătorie şi şedere; cheltuieli ocazionate de remiterea anumitor obiecte; cheltuieli ocazionate de transferul persoanelor pe teritoriul statului solicitant sau la sediul unei autorităţi judiciare; cheltuieli ocazionate de tranzitul unei persoane de pe teritoriul unui stat străin sau de la sediul unei autorităţi judiciare către un stat terţ; cheltuieli ocazionate de recurgerea la o videoconferinţă pentru a duce la îndeplinire o solicitare de asistenţă judiciară sau orice altă cheltuială considerată drept extraordinară de statul solicitant, în funcţie de mijloacele umane sau tehnologice pe care le-am utilizat pentru a îndeplini această cerere”, a explicat Gorghiu.
– Al doilea caz este cel în care fugarul, care are o condamnare definitivă, se sustrage de la executarea pedepsei şi a fugit din ţară.
„În această situaţie, cheltuielile cu aducerea fugarului condamnat definitiv vor fi recuperate printr-o acţiune separată în instanţă civilă, iar titularul acţiunii va fi ministerul care a formulat cheltuielile. Vreau să vă dau cu titlul de exemplu tipurile de cheltuieli care vor fi suportate de fugar în această ipoteză: costul biletelor de avion, cazarea escortei şi cheltuieli de transport, cazarea la sediul autorităţii judiciare străine, cheltuieli generate de aeroport”, a mai spus Gorghiu.
