DNA cere aviz de la Iohannis pentru urmărirea penală a lui Sebastian Vlădescu

 

După perchezițiile de miercuri și audieri până la ora 4.00 în noaptea de marți spre miercuri, procurorii anticorupție au găsit indicii privind comiterea a 2 infracțiuni de luare de mită de către Sebastian Vlădescu, fostul ministru al Finanțelor în Guvernul Tăriceanu (2005-2007) și în Guvernul Boc II (23 decembrie 2009 – 2 septembrie 2010, când a ieșit PSD de la guvernare).

 

DNA precizează că Vlădescu ar fi primit 1 milion de euro în perioada 2008 – 2009, adică în timpul Guvernului Tăriceanu (2008) și imediat după ce a fost numit ministru (23 decembrie 2009) în Guvernului Boc.

 Vlădescu a fost nașul de cununie al lui Cristian Boureanu și i-a furat nevasta, dar și prieten apropiat al lui Tăriceanu.

 

În dosar este inculpat deja Cristian Boureanu și alte trei persoane, între care un fost subaltern al lui Vlădescu din Ministerul Finanțelor, Mircea-Ionuț Costea, o persoană interpusă companiei CFR, Mihaela mititelu, și Constantin Dascălu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor la data faptelor.   

 Constatăm că, spre deosebire de cazurile anterioare cu foști miniștri, secretari de stat sau parlamentari, DNA a renunțat la reținerea suspecților și la cererea de arestare preventivă a acestora.

 

Iată precizările DNA, în comunicatul transmis miercuri dimineață (intertitlurile aparțin redacției):

 

“În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Președintelui României, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de VLĂDESCU SEBASTIAN, la data faptelor ministru al Finanțelor Publice, față de care există indicii că ar fi săvârșit două infracțiuni de luare de mită, în perioada exercitării funcției ministeriale.

 

 

 

– DASCĂLU CONSTANTIN, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, pentru săvârșirea infracțiunii de:

– luare de mită.

Cauțiuni

Față de cei patru inculpați s-au stabilit următoarele cauțiuni, după cum urmează:

– COSTEA MIRCEA-IONUȚ – 1.500.000 euro,

– MITITELU MIHAELA – 1.000.000 euro,

– DASCĂLU CONSTANTIN – 500.000 euro,

– BOUREANU CRISTIAN-ALEXANDRU – 200.000 euro.

Șpagă din contractele de reabilitare a căii ferate București – Constanța

În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

Infracțiunile de corupție care fac obiectul cauzei au fost comise în legătură cu încheierea și executarea contractelor de reabilitare a liniei ferate București – Constanța, precum și cu recuperarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) restante, pentru lucrări de reabilitare efectuate la o altă linie de cale ferată.

Astfel, a rezultat că, în perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora ar fi primit, de la o companie străină, în baza unor înțelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor și plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei București-Constanța, precum și plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeași companie.

Banii încasați ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăți făcute de statul român și erau achitați succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român (respectiv de la compania C.N. C.F.R.).

Fapte. Episodul 1

Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că activitatea infracțională s-ar fi desfășurat în două etape:

I. în perioada 2005-2014 

În contextul participării companiei străine la licitația organizată de C.N.C.F.R. pentru reabilitarea liniei București – Constanța, reprezentanții acesteia au convenit cu Vlădescu Sebastian, Costea Mircea-Ionuț (fost angajat al Ministerului Finanțelor) și Mititelu Mihaela (persoană apropiată de conducerea C.N.C.F.R.), să le plătească eșalonat un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.

În schimb, cei trei se angajau să facă demersuri astfel încât să fie asigurată finanțarea suplimentară în vederea încheierii contractului și pentru ca, ulterior, plățile pentru lucrări să fie făcute la timp.

Circuit fictiv în care a fost interpus un cabinet de avocatură și mai multe firme afiliate

Pentru remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au plecat de la societatea străină și au ajuns la persoanele susmenționate (respectiv Vlădescu Sebastian, Costea Mircea Ionuț și Mititelu Mihaela).

În circuitul fictiv a fost interpusă o societate de avocatură, mai multe firme afiliate acesteia și o serie de societăți controlate de cei trei, fiind încheiate mai multe contracte fictive.

1 milion de euro, șpaga primită de Vlădescu în 2008 – 2009

Concret, din cercetările efectuate a rezultat că, în perioada 2008-2009, în baza acestei înțelegeri, fostul ministru al Finanțelor, cu sprijinul inculpaților Costea Mircea Ionuț și Mititelu Mihaela ar fi primit, în conturile bancare ale unor firme deținute sau controlate de către persoane apropiate, suma de aproximativ 1 milion de euro (reprezentând partea sa din comisionul pretins), transferurile fiind justificate prin contracte fictive.

Subalternul lui Vlodescu din MFP a primit 4,5 milioane euro

În perioada 2006-2014, conform aceleiași înțelegeri, inculpatul Costea Mircea Ionuț a primit sume de bani totalizând aproximativ 4,5 milioane de euro, în baza unor contracte fictive încheiate cu firme deținute sau controlate de către persoane apropiate, a beneficiat de decontarea contravalorii serviciilor turistice efectuate de el și membrii familiei în perioada 2008-2014, a primit folosința unui autoturism de lux, i s-a plătit aportul la majorarea capitalului unei firme.

Interpusa CFR a primit șpagă 3 milioane euro

Inculpata Mititelu Mihaela a primit sume de bani totalizând aproximativ 3 milioane de euro, în baza unor contracte fictive încheiate cu firme deținute sau controlate de către ea sau persoane apropiate.

Episodul 2. Comisionul a fost mărit de la 3,5% la 10%

II. în perioada 2009-2014 

În cursul anului 2009, pe fondul schimbărilor politice ca urmare a alegerilor parlamentare din anul anterior și al crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor, reprezentanții aceleiași societăți au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român în baza acelorași contracte de reabilitare a căii ferate, către Vlădescu Sebastian, către Constantin Dascălu (secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor în perioada ianuarie 2009 – octombrie 2010) și către Cristian Boureanu (deputat în Parlamentul României).

Vlădescu și subalternul au contractat o nouă șpagă, de câte 2 milioane euro

Concret, în perioada 23 decembrie 2009 – 3 septembrie 2010, Vlădescu Sebastian și Dascălu Constantin, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, au acceptat promisiunea remiterii unor sume de câte 2 milioane de euro de la reprezentantul în România al companiei străine, pentru ca să își îndeplinească atribuțiile de serviciu într-un mod care să asigure, pe de o parte, finanțarea și plata lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată București-Constanța și, pe de altă parte, finanțarea și plata efectivă a TVA restantă de la lucrările efectuate la tronsonul București – Câmpina.

La rândul său, în anul 2009, Boureanu Cristian, deputat în Parlamentul României, a acceptat promisiunea de a primi alte 2 milioane de euro pentru ca, în schimbul acestei sume, să își exercite influența asupra lui Vlădescu Sebastian, precum și asupra conducerii Ministerului Transporturilor, în beneficiul companiei străine, în sensul celor anterior menționate.

Un nou circuit fictiv prin străinătate

Pentru remiterea sumelor de bani a fost creat un nou circuit fictiv, conceput pe cinci nivele, în baza căruia sumele de bani au plecat de la societatea străină și au ajuns la persoanele susmenționate.

În circuitul fictiv au fost interpuse mai multe firme cu sedii sociale în paradisuri fiscale care aveau conturi deschise la bănci din Cipru și Elveția, prin care au tranzitat banii.

În final, banii au ajuns în societăți indicate de destinatarii sumelor, fie au fost retrași în numerar, fiind transportați și predați în România persoanelor mai sus indicate, implicate în înțelegerea inițială.

Vlădescu a primit 65.000 de euro când nu mai era ministru

Din suma de 2 milioane de euro pretinsă, Vlădescu Sebastian a primit, în perioada noiembrie 2011-septembrie 2013, suma de 65.000 de euro, sub forma finanțării activității unei companii offshore unde avea calitatea de asociat.

La rândul său, inculpatul Dascălu Constantin, în decembrie 2010 și mai 2011, a primit suma totală de 1.114.000 de euro în conturile bancare ale unor firme situate într-un paradis fiscal controlate de persoane apropiate.

Boureanu a primit 2,2 milioane euro din 2010 până inclusiv în 2017!

În perioada 2010-2017, inculpatul Boureanu Cristian a primit aproximativ 2,2 milioane de euro (din care 1.053.500 euro în numerar, iar restul sub forma altor beneficii materiale, respectiv plata unor servicii turistice, plata aportului la capitalul a două firme la care era asociat și alte plăți solicitate de către acesta)“.

PSD are “pe țeavă” falimentul CFR Marfă