La Curtea Militară de Apel București începe marți judecarea celebrului dosar al Mineriadei din 13-15 iunie 1990, însă magistrații au decis ca dezbaterile să nu fie publice, din cauza impactului emoțional, astfel că populația nu va avea acces la ce se discută în spatele ușilor închise.
UPDATE: Peste 200 de revoluționari au venit în fața instanței și i-au huiduit pe inculpații care veneau la audieri. Lui Virgil Măgureanu i-au strigat “Criminalule!” și “Să faci pușcărie pentru ce ai făcut!”.
Sunt inculpați de crime împotriva umanității 14 responsabili din fruntea statului de la acea vreme, în frunte cu președintele Ion Iliescu.
În timpul violențelor,au murit patru persoane, 1.388 au fost rănite iar 1.250 au fost reținute în mod ilegal, din ordin politic.
De atunci au trecut aproape 28 de ani și nimeni nu a fost tras la răspundere.
Parchetul General a redeschis în februarie 2015 dosarul Mineriadei, în urma deciziei CEDO din septembrie 2014.
Însă abia în iunie 2017 inculpații au fost trimiși în judecată, iar după 8 luni încep dezbaterile. Procesul va fi unul de lungă durată, deoarece trebuie audiate peste 1.500 de victime și circa 600 de martori.
Inculpați: Iliescu, Măgureanu, Toman, Voican, Miron Cozma, Cazimir Ionescu etc.
Au fost trimiși în judecată Ion Iliescu, fost președinte al României, Petre Roman, fostul premier al României, Gelu Voican Voiculescu, fost vicepremier al României, Virgil Măgureanu, fost șef al Serviciului Român de Informații, Miron Cozma, fost lider al minerilor, Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general al României și șef al Direcției Procuraturilor Militare, amiralul în rezervă Emil Dumitrescu, membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne, Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului, Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni, Cornel Plăieş Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor, generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne, colonel în rezervă Petre Peter, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele, aparţinând Ministerului de Interne, şi Alexandru Ghinescu, director al I.M.G.B.
Atac generalizat și sistematic împotriva populației civile
Potrivit procurorilor militari, în perioada 11 – 15 iunie 1990, inculpații au decis, organizat și coordonat “un atac generalizat și sistematic”, lansat împotriva unei populații civile, respectiv împotriva manifestanților din Piața Universității din București, precum și a populației Capitalei.
În acest atac, cei enumerați mai sus au implicat participarea forțelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și peste 10.000 de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării.
Generalul Voinea a închis dosarul
Generalul Dan Voinea este magistratul care a instrumentat dosarele Revoluției din 1989 și Mineriadei din 1990. Cauza tergiversării cercetărilor în aceste dosare este, conform declarațiilor lui Voinea, „justiţia înregimentată politic, care a influenţat soluţionarea dosarelor menite să demaşte crimele din decembrie ’89 şi pe cele de la mineriade. Aceleaşi forte care au acţionat represiv în ‘89 au acţionat şi în 13-15 iunie 1990”.
Dan Voinea (născut 23 iulie 1950) a fost procuror militar din anul 1982. În decembrie 1989, când avea gradul de maior la Direcția Procuraturii Militare, a fost desemnat procuror în procesul Elenei și a lui Nicolae Ceaușescu, el întocmind rechizitoriul pe baza căruia cei doi au fost condamnați la moarte și executați, în 25 decembrie 1989.
Între anii 1997 și 2000, a deținut șefia Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În 2006, Dan Voinea a fost numit în funcția de procuror militar șef adjunct al Secției Parchetelor Militare, din cadrul Parchetului General. A fost propus de ministrul Justiției de atunci, Monica Macovei, primind apoi aviz favorabil de la Consiliul Superior al Magistraturii, cu unanimitate de voturi. Până în octombrie 2007 a deținut și interimatul șefiei Parchetelor Militare.
Kovesi l-a revocat pentru nefinalizarea nici după 18 ani a dosarelor Revoluției și Mineriadei
În 2008, procurorul general al României, Laura Codruța Kovesi, a cerut revocarea lui Voinea din funcția de adjunct al șefului Secției Parchetelor Militare, pentru folosirea defectuoasă a resurselor umane ale secției.
Kovesi l-a acuzat pe voinea de nefinalizarea nici după 18 ani a dosarelor revoluției și mineriadelor. Prin decrete semnate de Președintele Traian Băsescu, în 20 martie 2009, generalul maior magistrat Dan Voinea a fost revocat din funcție, iar în 1 aprilie a fost pensionat.
În același an, Voinea a solicitat reîncadrarea în funcția de procuror civil la Parchetul General, însă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a respins cererea.
În prezent, Dan Voinea este avocat și conferențiar al Universității „Titu Maiorescu”.
Fostul procuror general Tiberiu Nițu, revoluționar cu carnet deși a tras cu arma în 1989
Ar mai fi de precizat că dosarul Revoluției a fost inițial închis, în 14 octombrie 2015, în timpul mandatului de procuror general al lui Tiberiu Nițu – cel care deține certificat de revoluționar, deși în decembrie 1989 era militar în termen și a tras cu arma în “inamicii” de la Televiziunea Română.
“Dosarul a fost clasat de procurorii militari Marian Tudor, Codruţ Mihalache şi Claudiu Culea. Şeful Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie lor este generalul Ion Vasilache. Potrivit organigramei PICCJ, adjunctul procurorului general responsabil cu coordonarea Secţiei Parchetelor Militare este procurorul Codruţ Olaru, fostul şef al DIICOT. O astfel de decizie de clasare a dosarului Revoluţiei nu se putea lua însă fără procurorul general al României, Tiberiu Niţu, care a fost militar în termen la Securitate şi a tras la Revoluţie”, a acuzat Theodor Mărieş, liderul Asociaţiei 21 Decembrie 1989.
Redeschiderea dosarului a fost decisă din oficiu de Parchetul General câteva luni mai târziu, în aprilie 2016, când Tiberiu Nițu nu se mai afla în funcție, el demisionând în 2 februarie 2016, cu puțin timp înainte de a fi pus sub urmărire penală de procurorii DNA în dosarul “Girofarul”.
Procurorul general interimar al României, Bogdan Licu, a precizat că decizia de clasare din 2015 a fost infirmată în urma reanalizării cauzei, care a stabilit că aceasta este netemeinică şi nelegală. Licu a precizat că mai multe aspecte din anchetă au zădărnicit aflarea adevărului şi “identificarea tuturor făptuitorilor, precum şi a făptuitorilor din spatele făptuitorilor”.