Completul de 3 judecători a amânat joi, pentru 14 iunie, pronunţarea sentinței în dosarul trimis instanței de DNA în urmă cu 2 ani avându-i ca inculpați pe fostul deputat PSD Sebastian Ghiţă, fugit de un an și jumătate în Serbia, și foşti şefi din Poliţie şi Parchete din “Republica” Prahova.
Sebastian Ghiţă a fugit în Serbia în 19 decembrie 2016, chiar în ziua în care i-a expirat mandatul de deputat, grație căruia a scăpat de arestarea preventivă, fiind salvat de votul colegilor lui din Camera Deputaților, după ce DNA ceruse încuviințarea reținerii și arestării lui în mai multe dosare penale.
Este greu de crezut că Ghiță nu a fost ajutat de autorități să părăsească țara. După ce polițiștii de la filaj i-au “pierdut” pe drum, polițiștii de frontieră nu l-au depistat când a trecut într-o țară care nu se află în Uniunea Europeană.
În acest dosar trimis în judecată în 29 iunie 2016, Ghiţă este acuzat de două infracţiuni de dare de mită, cumpărare de influenţă, spălare de bani, şantaj, două infracţiuni de folosire în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, plus de conducerea unui vehicul fără permis auto.
Ceilalți inculpați sunt Liviu Tudose – fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Viorel Dosaru – fost şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova, Constantin Ispas – ofiţer de poliţie, Aurelian Constantin Mihăilă – fost procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
La ultimul termen de judecată, procurorul DNA a cerut condamnare la închisoare a tuturor inculpaților: “Se impune ca pedepsele cu închisoare să fie executate în regim de detenţie efectivă. Această cauză este una de referinţă despre corupţia şi legăturile dintre sistemul judiciar şi cel politic”.
Despre fugarul Ghiţă, procurorul DNA a susţinut că şi-ar fi construit o reţea informativ-operativă incompatibilă cu statul de drept, adăugând că acesta s-a sustras de la judecată, aşa că nu există o garanţie că va executa pedeapsa.
Despre Liviu Tudose, Viorel Dosaru şi Constantin Ispas, procurorul de ședință a arătat că aceştia au înţeles “să subordoneze importantele funcţii de autoritate publică pe care le deţineau unor interese private din domeniul politic”.
Avocaţii inculpaților le-au cerut judecătorilor să-i achite pe clienţilor lor.
În rechizitoriul DNA se arată că în perioada iunie 2013 – primăvara anului 2014, în timp ce pe rolul Parchetului Curții de Apel Ploieşti se afla în curs de urmărire penală un dosar în care se efectuau cercetări cu privire la infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani, mai mulți viitori inculpați au obţinut informaţii confidenţiale pe diverse căi, printre beneficiarii acestor date nedestinate publicităţii fiind şi Sebastian Ghiţă.
Informaţiile confidenţiale priveau obiectul cercetărilor, persoanele fizice şi juridice cercetate, măsurile de supraveghere tehnică dispuse, măsurile preventive ce urmau a fi luate, numele procurorului de caz şi ale ofiţerilor de poliţie delegaţi să efectueze urmărirea penală.
“Concret, folosindu-se de influenţa pe care o avea şi pe care o exercita efectiv pentru menţinerea şi promovarea în funcţii publice a anumitor persoane, Sebastian Ghiţă i-a capacitat pe inculpaţii Tudose şi Dosaru să îi furnizeze informaţii confidenţiale din dosarul aflat în curs de urmărire penală pe rolul PCA Ploieşti. Faptele respective au fost comise în contextul în care, pe de o parte, deputatul Ghiţă avea interesul să protejeze două persoane implicate în activitatea infracţională ce făcea obiectul anchetei, iar, pe de altă parte, avea personal interese de natură financiară la mai mulţi agenţi economici supuşi anchetei”, susţineau procurorii.
În schimbul acestor informaţii, Ghiţă i-a promis, pe de o parte, lui Viorel Dosaru că îl va sprijini să îşi menţină poziţia, dar şi să obţină alte funcţii de conducere, iar pe de altă parte, i-a acordat procurorului Liviu Tudose sprijin în vederea obţinerii unor funcţii de conducere sau execuţie în cadrul unor instituţii publice centrale.
