După o oră și jumătate de audieri la DNA, Ludovic Orban a ieșit resemnat, anunțând că este urmărit penal sub control judiciar, pentru ”ceva petrecut mai de curând”, nu pentru Transalpina.
Întrebat de jurnaliști despre ce infracțiuni este vorba, el a refuzat să spună, arătând doar că ”mi s-a adus la cunoștință calitatea de inculpat, adică s-a pus în mișcare acțiunea penală; de asemenea, s-a dispus măsura controlului judiciar – Legea 78/200 art 13 privitor la funcția politică, obținerea de foloase necuvenite în exercitarea funcției. Nu am încasat niciun folos necuvenit. Nu pot să vă spun mai multe informații, (acuzația – n.r.) este legată de ceva petrecut mai de curând, dar nu vă pot da informații legate de dosar”.
Închisoare de la 1 la 5 ani
Pentru o asemenea faptă, Orban riscă pușcăria. Iată ce prevede Legea 78/2002, art. 13: ”Fapta persoanei care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influența ori autoritatea sa în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani”.
Ludovic Orban a anunțat că renunță la candidatura pentru Primăria Capitalei.
”După cum bine știți, PNL a susținut permanent lupta împotriva corupției și nu voi face nicio excepție în acest caz. Îmi retrag candidatura pentru Primăria Capitalei; nu vreau să periclitez sub nicio formă, prin bănuieli legate de corupție, șansa PNL de a câștiga Primăria Capitalei. Ca atare, repet: nu mai candidez pentru funcția de primar general al Primăriei Generale a Capitalei. De asemenea, voi renunța la funcția de vicepreședinte al PNL și la funcția de prim-vicepreședinte al Camerei Deputaților”, a precizat el.
Astfel, Orban va rămâne simplu deputat – calitate care îl poate salva de începerea urmăririi penale în dosarul Transalpina, dacă membrii Camerei ar vota împotriva unei solicitări a DNA. Dacă ar fi demisionat din calitatea de deputat, o cerere în acest sens ar merge la președintele Klaus Iohannis.
Așadar, ”onoarea” lui Orban are și ea o limită: va vota în continuare legi în Parlament, la fel ca orice deputat și senator ”curat”.
Întrebat dacă procurorii au dispus și o cauțiune, el a negat: ”Controlul judiciar prevede măsura de a mă prezenta la secția de poliție, de a nu părăsi țara, de a nu deține și folosi arme”, a spus Orban.
Comunicatul DNA
DNA precizează scurt, într-un comunicat:
”Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secţia de combatere a corupţiei au pus în mișcare acțiunea penală și au dispus luarea măsurii controlului judiciar, pentru o perioadă de 60 de zile, respectiv de la data de 11.04.2016, față de inculpatul ORBAN LUDOVIC, prim-vicepreşedinte al unui partid, pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei în scopul obţinerii unor foloase necuvenite, prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000.
Din ordonanța de dispunere a controlului judiciar întocmită de procurori a rezultat că există date şi probe potrivit cărora:
La data de 1 martie 2016, inculpatul Orban Ludovic, prim-vicepreşedinte al unui partid, a contactat un om de afaceri pe care îl cunoştea, solicitându-i sprijin financiar pentru campania electorală pentru alegerile locale din vara anului 2016, în care Orban Ludovic candidează la funcţia de primar al municipiului Bucureşti.
Ulterior, la data de 20 martie 2016, cu ocazia unei noi întrevederi, inculpatul Orban Ludovic i-a pretins omului de afaceri suma de 50.000 euro în numerar, cu precizarea că va trebui să remită banii unor persoane pe care le-a menţionat, cu funcţii de decizie în cadrul a două posturi de televiziune, pentru a fi promovată imaginea candidatului. Inculpatul Orban Ludovic a precizat că are nevoie de suma solicitată în aproximativ una – două săptămâni.
Omul de afaceri a acceptat să efectueze plata sumei de 50.000 euro în considerarea funcţiei de conducere pe care Orban Ludovic o deţine în cadrul unui partid şi a potenţialului de intervenţie al acestuia în domenii de interes în afacerile controlate de acest om de afaceri.”
Dat pe mâna DNA de Ponta, pentru Transalpina
Nu este singurul dosar al lui Ludovic Orban la DNA. Fix acum un an, Corpul de Control al prim-ministrului Victor Ponta anunța că va sesiza Direcția Națională Anticorupție asupra încălcării legii de către foștii miniștri liberali Ludovic Orban și Varujan Vosganian din Guvernul Tăriceanu, care au semnat suplimentarea costurilor de finanțare a modernizării șoselei „Transalpina” și au produs o pagubă de 388.725.108,53 lei în bugetul CNADNR – și, implicit, al statului.
Verificările au fost dispuse de Ponta în anul 2014 iar o parte din rezultate au fost prezentate public încă din 28 mai acel an, fără a fi pronunțate însă numele lui Orban și Vosganian.
Contractul pentru modernizare șoselei de 148,4 km a fost atribuit prin licitație în luna septembrie 2008, de CNADNR SA prin DRDP Craiova, firmei lui Nelu Iordache.
La acea dată ministru al Transporturilor în Guvernul Tăriceanu era Ludovic Orban. Pentru a începe urmărirea penală împotriva lui, DNA are nevoie de avizul Camerei Deputaților. Așa au scăpat de cercetarea penală, în diverse dosare, Varujan Vosganian, Laszlo Borbely și Paul Victor Dobre; doar pentru că au fost miniștri la data faptelor, Legea răspunderii ministeriale le acordă o imunitate sporită față de ali parlamentari.
Cei trei au fost salvați de colegii deputați sau senatori. Spre exemplu, Vosganian este acuzat de aceleași fapte ca Adriean Videanu, însă numai cel din urmă este cercetat penal. În cazul lui Borbely, soția lui, complice la luarea de mită de care este acuzat, este trimisă în judecată dar el nici măcar nu poate fi chemat de procurori pentru a da o declarație.
Lucrarea ar fi trebuit să fie gata peste un an și jumătate, adică în primăvara lui 2010.
Patronul Romstrade a fost însă arestat preventiv în decembrie 2012, pentru deturnare de fonduri europene, și a stat după gratii 1 an și 5 luni, timp în care a făcut mai multe denunțuri.
Nelu Iordache este acum trimis în judecată de procurorii DNA în două dosare: primul, din primăvara lui 2013, pentru deturnarea fondurilor europene în cazul Autostrăzii Nădlac-Arad, și al doilea, din 2014, pentru instigare la abuz în serviciu pentru lucrarea de față, trăgând după el 7 directori și șefi de serviciu de la DRDP Craiova.
Anchetatorii dețin probe că șefii DRDP Craiova au întocmit documente pentru decontarea mai multor facturi cu lucrări neexecutate şi materiale achiziţionate, în valoare totală de aproape 23 de milioane de lei. Procesul se judecă la Tribunalul București.
