Unul dintre evenimentele care au scandalizat România în primăvara acestui an a luat sfârșit, după ce procurorii de la Parchetul General au clasat dosarul penal deschis în legătură cu OUG 13.
În 31 ianuarie, cu o zi înainte de începerea sesiunii Parlamentare, Guvernul Grindeanu a adoptat pe furiș celebra Ordonanță de urgență 13, prin care abuzul în serviciu a fost dezincriminat în cazul prejudiciilor mai mari de 200.000 de lei.
Actul normativ l-ar fi favorizat pe Liviu Dragnea, președintele PSD și liderul din umbră al Guvernului, care ar fi scăpat de al doilea dosar penal ce se judecă la Înalta Curte de Casație și Justiției, dosar în care prejudiciul este de 108.000 de lei. Astfel, Dragnea nu ar mai fi riscat să facă pușcărie, el fiind deja condamnat într-un alt dosar la 2 ani de închisoare cu suspendare.
Numai că sute de mii de oameni s-au prins de manevră și au ieșit în stradă la cele mai ample acțiuni de protest de după 1990.
Procurorii de la Direcția Națională Anticorupție au identificat ilegalități în adoptarea OUG 13 și au decis deschiderea unui dosar penal.
S-au audiat numeroase personaje celebre implicate în poveste, iar ulterior dosarul a trecut la Parchetul General, după ce Curtea Constituțională a României a semnalat un conflict juridic.
În cele din urmă, luni, procurorii au clasat dosarul, pe motiv că nu s-au semnalat aspecte penale în privința modului în care a fost promovată Ordonanța respectivă.
Citiți MOTIVAREA Parchetului General.
Istoria dosarului penal
Dar iată istoria acestui dosar:
După aprobarea de către Guvernul Grindeanu, în 31 ianuarie, a OUG 13/2017 privind dezincriminarea abuzului în serviciu la prejudicii mai mici de 200.000 de lei, două persoane fizice au depus un denunț penal la DNA împotriva premierului Sorin Grindeanu și a ministrului Florin Iordache. Iată faptele penale denunțate:
- favorizarea făptuitorului, prevăzută de art.269 alin.(1) din Codul penal;
- prezentarea cu rea-credință de date inexacte Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, prevăzută de art.8 alin.(1) lit b) din Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială;
În urma acestui denunț, DNA a constituit Dosarul Penal 46/P/2017. A doua zi, pe 1 februarie, s-a mai depus o completarea la denunțului inițial:
- săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.13 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, de către persoane ce dețin funcții de conducere într-un partid politic care și-ar fi exercitat autoritatea sau influența politică în vederea adoptării, în seara zilei de 31 ianuarie 2017, a unei ordonanțe de urgență prin care au fost modificate codurile penal și de procedură penală, cu scopul favorizării unor persoane urmărite penal sau judecate, care în felul acesta au beneficiat direct sau indirect de foloase necuvenite;
În aceeași zi, în Dosarul Penal 46/P/2017 procurorii DNA au dispus începerea urmăririi penale IN REM, în baza următoarelor articole de lege: Art. 13 din Legea nr.78/2000; Art. 269 alin.1 din Codul penal; Art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr.115/1999.
Așadar, DNA nu a reținut, în Dosarul Penal 46/P/2017, nimic despre OPORTUNITATEA sau LEGALITATEA adoptării OUG 13/2017 de către Guvernul Grindeanu prin mâna ministrului Justiției Florin Iordache. Ci doar fapte penale, care au produs ordonanța ilegală.
Alte acuzații
În data de 24 februarie 2017, procurorii DNA au extins urmărirea penală cu următoarele acuzații:
- infracțiunile de sustragere sau distrugere de înscrisuri, prevăzută de art.259 alin.1 și 2 din Codul penal;
- sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri prevăzută de art.275 din Codul penal, fals intelectual prevăzut de art.321 din Codul penal;
În aceeași zi, procurorii au emis o Ordonanță prin care au dispus clasarea infracțiunii prevăzută de art.13 din Legea nr. 78/2000 – infracțiune care a atras competența Direcției Naționale Anticorupție.
Apoi au disjuns dosarul și și-au declinat competența către Parchetul General, spre competentă soluționare, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:
- favorizarea făptuitorului prevăzută de art.269 alin.1 din Codul penal;
- prezentarea, cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, prevăzută de art.8 alin.1 lit.b) din Legea nr.115/1999;
- sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, prevăzută de art.259 alin.1 și 2 din Codul penal;
- sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri prevăzută de art.275 din Codul penal;
- fals intelectual prevăzut de art.321 din Codul penal.
Majoritatea Curții Constituționale legalizează faptele penale comise de miniștri
