Din 1748, de la Baron de Montesquieu încoace, în toate țările democratice puterea statului este deținută de trei mâini: Legislativă, Executivă și Judiciară. Practic, prin “Separația Puterilor” se elimină apariția statului absolutist, despotic față de cetățenii săi, iar puterea statală este ținută în echilibru, prin intermediul unor controale reciproce – “Echilibrul Puterilor”. La noi, Constituția îi rezervă și Președintelui anumite puteri, ce fac din el un “Arbitru Politic”.
CSM, for neales de popor
CSM a ales să-și prezinte viziunea asupra Puterii Juridice într-o zi de vineri. Nu a fost “noaptea, ca hoții”, ci înaintea unor zile de sărbătoare, libere – minivacanța de 1 Mai!
Actualii șefi ai Consiliului Superior al Magistraturii vor ca ei să devină pionul principal în numirea președintelui și vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), precum și a șefilor Parchetului General, DNA și DIICOT, iar ministrul Justiție doar să le avizeze!
Ca bonus, CSM vrea ca președintele României să nu aibă dreptul să le refuze; să semneze și el, acolo, de parcă NU ar fi ales de popor, prin sufragiu direct (în cazul lui Klaus Iohannis, cu peste 6 milioane de voturi)!
Din totalul de 19 membri ai CSM, 14 (9 judecători și 5 procurori) sunt aleși în adunările generale ale magistraților și validați de Senat, 2 sunt reprezentanți ai societății civile iar câte unul din restul de 3 sunt propuși de ministrul justiției, președintele ÎCCJ și procurorul general.
Pe scurt, CSM este un stabor al unei breasle, cei drept foarte importantă, cu un MCV pe cap încă nerezolvat.
Vă reamintim că, în prezent, numirea șefilor ÎCCJ și a Parchetelor se face exact invers: ministrul Justiției propune, CSM dă un aviz consultativ iar președinele face numirile, având drept de veto.
Tăriceanu atacă în paralel
În paralel, Călin Popescu Tăriceanu a depus un proiect de lege similar, pentru care însă a primit aviz negativ de la Guvernul Cioloș.
Șeful Senatului dorește de mai mult timp să-l elimine din această procedură pe președintele țării. Iar după ce s-a ales cu dosar penal la DNA și este judecat pentru corupție – mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului -, Tăriceanu vrea să aplice aceste schimbări cât mai repede.
Este sprijinit de alt penal – Liviu Dragnea, condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare, pentru fraudarea referendumului din 2012, și judecat acum la instanța supremă într-un alt dosar de corupție.
Cei doi trag sforile prin Florin Iordache – vicepreședintele Camerei Deputaților și cel care a stârnit, prin Ordinanța 13, revolta poporului în proteste fără precedent de la evenimentele din 1989 – și președinții celor două comisii juridice din senat – Șerban Nicolae – și Camera Deputaților – Eugen Nicolicea.
Cele trei puteri
Dar, oare, propunerea șefilor CSM – aleși dintre magistrați, nicidecum de către popor, prin vot direct precum Legislativul și Președintele – este în concordanță cu ideea de democrație modernă? Haideți să vedem!
Conform Constituție României, avem trei puteri în stat și un arbitru cu puteri retrânse – președintele. Cele trei puteri sunt definite astfel:
Legislativul – Parlamentul – este însărcinat cu dezbaterea și aprobarea legilor, precum și cu controlul asupra executivului și judiciarului.
Executivul – Guvernul – se ocupă cu implementarea legilor în practică și cu administrarea statului. Guvernul poate propune legi spre aprobare de către Legislativ.
Judiciarul – Magistrații (judecători și procurori) – cu rolul de a interpreta și aplica legile în numele statului. Această putere se concretizează printr-o ierarhie de curți de justiție. Puterea Judiciarului constă în reducerea corupției generată de Legislativ și Executiv.
Control încrucișat
În ultimii ani, din cauza luptelor politice, a apărut o a patra putere în stat, putere nerecunoscută ca atare dar extrem de prezentă în viața României: Curtea Constituțională a României. CCR este chemată să se pronunțe asupra deciziilor luate de Legislativ și Executiv în raport cu Constituția Românei. Din nefericre, CCR a început să aibă derapaje, să ia decizii politice.
După cum se vede, Legislativul are pârghii pentru a controla Executivul și Judiciarul prin numiri. Dar atunci când vine vorba despre “concedieri”, Legislativul poate acționa doar asupra Executivului.
La rândul său, Executivul are pârghii prin a controla și denunța acțiunile membrilor Legislativului. De asemenea, Executivul participă la numirile în funcțiile înalte din zona Judiciarului și poate iniția demiterea acestora cu aprobarea Președintelui.
În fine, Judiciarul poate acționa asupra membrilor Legislativului și Executivului, prin intermediul legilor. Din cauză că Judiciarul deține puterea supremă asupra individului – libertate și drepturi constituționale –, legea fundamentală prevede ca NUMIRILE în funcțiile înalte din tribunale și parchete să fie ARBITRATE de Președinte, garantul Constituției.
Mobilul CSM
Dar care este mobilul celor 19 magistrați din CSM? Unul cât se poate de nedemocratic. Se dorește ca CSM să devină “stat în stat” la îndemâna unor politicieni, afaceriști și magistrați penali. Efectul ar fi unul catastrofal. Iată de ce:
Judiciarul este compus din judecători și procurori, așa-numiții magistrați. Practic, dacă s-ar elimina actualele prevederi, CSM ar fi paloșul prin care corupții ar conduce România. Cum? Prin intermediul dosarelor politice și a hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile: procurorii execută partea murdară – dosarul politic -, iar judecătorii partea democratică – pedeapsa penală/civilă pronunțată în tribunale.
CSM – adică o entitate nealeasă democratic de popor – ar deveni un for cu puteri imense în statul de drept, atât timp cât are pâinea și cuțitul din bucătăria magistraților și NU mai poate să fie stopată de popor prin intermediul președintelui.
Cu alte cuvinte, CSM ar înlocui Judiciarul și ar deveni nu doar a treia putere în stat, ci și “stat în stat”!
În contextul actual al relațiilor dintre Legislativ, Executiv și Judiciar, din cauza bătăliilor politice și a forței deținute de Președinte, niciuna dintre puteri NU poate conduce dictatorial România.
Propuneri
Cu toții stim că avem un stat de drept care scârțâie din cauza corupției, avem dosare penale prost instrumentate, avem decizii judecătorești condamnate la CEDO, dar NU avem un stat dictatorial subordonat corupților prin intermediul CSM.
Personal, îmi doresc ca procurorii să NU mai fie asimilați ca magistrați.
Dar, cum această propunere este, cel puțin pentru perioada următoare, imposibil de aplicat în România, consider necesar ca anumite funcții din magistratură să fie alese de popor pentru un mandat de 4 ani (maxim trei mandate) și să fie destituiți doar printr-un referendum la propunerea CSM.
Mă refer la procurorul general al României, la procurorii șefi ai DIICOT și DNA, la președintele ÎCCJ. În cazul în care referendumul NU trece, toți membrii CSM să fie destituiți și cei care au votat pentru referendum să NU mai aibă voie să fie excluși din magistratură.
Mai consider necesar ca toate funcțiile din magistratură – cu excepția celor amintite mai sus – să fie obținute printr-un concurs organizat de CSM, iar Președintele să aibă drept de veto la emiterea decretul personalizat de inamovibilitate.
P.S. Același tip de referendum îl propun și în cazul suspendării președintelui. Dacă referendumul nu trece, se dizolvă Parlamentul iar toți cei care au votat pentru suspendare să nu mai aibă voie să fie aleși de popor.
Citiți și
Pachetul de legi pe Justiție, în aer! ÎCCJ nu vrea numirea de către CSM a șefilor Parchetului General, DNA și DIICOT
