Pe femeia Raluca Prună nici nu știi cum să o tratezi acum, când ocupă importanta funcție de ministru al Justiției: ca pe o doamnă, că așa ne dictează buna-cuviință și respectul pentru funcția ocupată, sau ca pe o gospodină fără carte, lipsită de simțul rațiunii, al realului înconjurător și al respectului pentru inteligența noastră, așa cum rezultă din declarația de vineri a domniei-sale: “…înainte de decizia Curții, nimeni nu controla, nimeni, absolut nimeni nu controla nici judecătorul, nici procurorul. Suntem un stat de drept și știți că judecătorul se bucură de inamovabilitate, modul în care dă mandat se face după lege și după propria conștiință, și din probatoriu din dosar, iar procurorul se bucură de independență”.
Iată contextul în care doamna ministru Raluca Prună a făcut o declarație care zugrăvește o stare ireală, dar reală în viziunea ei. Cu ceva timp în urmă, luna mai 2015, Dumitru Dumbravă, unul din capii SRI, a spus că serviciul secret urmărește îndeaproape ce se petrece în justiție cu dosarele penale în care SRI a avut un rol. Practic, Dumbravă a spus că aceste dosare fac parte din câmpul tactic al SRI. La data respectivă, declarația șefului SRI a stârnit un val de indignare din partea oamenilor cu scaun la cap.
Zilele trecute, CCR a decis că SRI, nefiind organ de urmărire penală, nu mai are voie să se ocupe de înregistrări – cu anumite excepții, ce vizează siguranța națională și terorismul. Practic, CCR a neutralizat o parte din drepturile care făceau din SRI un pol de putere neconstituțional, dar a generat și o stare de fapt greu de acceptat: în dosarele aflate pe rol, judecătorii vor decide dacă vor accepta sau nu ca probe interceptările făcute de SRI la cererea unui procuror ce a primit un mandat de la un judecător – adică o procedură perfect legală.
Vineri, în acest context extrem de delicat, o întrebare legată de afirmația generalului SRI Dumitru Dumbravă, potrivit căruia “în câmpul tactic” se prevedea că ofițerii serviciului de informații controlează procurorii pe parcursul anchetei până la finalizarea rechizitoriului și, de asemenea, judecătorul până la o sentință definitivă, iar de acum înainte rămâne de văzut cine va asigura acest control, doamnei ministru Prună i-a căzut podul și, din alambicul gândirii, a făcut următoarea declarație:
“Nu, eu doresc să fac o clarificare: unu, că nu doresc să comentez această declarație și, doi, înainte de decizia Curții, nimeni nu controla, nimeni, absolut nimeni nu controla nici judecătorul, nici procurorul. Suntem un stat de drept și știți că judecătorul se bucură de inamovabilitate, modul în care dă mandat se face după lege și după propria conștiință, și din probatoriu din dosar, iar procurorul se bucură de independență. Deci, doresc să fac această clarificare ca ministru al Justiției, că nu este cazul, nici înainte de decizia Curții, ca cineva să fi controlat în această țară judecătorul sau procurorul”.
Să ne fie cu iertare, doamnă ministru Raluca Prună, dar constatăm cu civică indignare că domnia-voastră are ori o memorie scurtă, ori nu vrea în ruptul capului să vadă bârna din ochiul Justiției. Doamnă Prună, e plină țara de judecători și procurori condamnați definitiv pentru că au trucat deciziile judecătorești sau au dat NUP unor dosare penale pline cu dovezi irefutabile – e drept, majoritatea pedepselor sunt cu suspendare. Cum îi putem numi pe acești magistrați corupți? Nu marionete controlate de cei care i-au plătit să dea hotărâri incorecte, în folosul lor? Zeci de judecători au dosare penale pentru că au răspuns la comenzile unor infractori sau ale unor politicieni.
Doamnă ministru Prună, când un magistrat primește mită ca să dea o sentință în favoarea celui care l-a plătit, cum se numește? Că respectivul zombi juridic a decis după propria-i conștiință și din independență? Nu, doamnă Prună, în România cine plătește conduce – a nu se înțelege prin plată doar bani, ci și funcții și alte foloase necuvenite!
În apărarea ideii sale, doamna ministru Prună invoca inamovibilitatea și statul de drept! Păi tocmai faptul că sunt inamovibili le permite unor judecători de tipul lui Florin și Viorica Costiniu să își bată joc de dreptate și să o împartă în multe cauze – și nu cum doresc ei sau ciuntita lor conștiință, ci după cum vrea cel care îi plătește, adică cel care controlează această familie de magistrați.
Vă reamintesc, doamnă ministru Prună, că judecătorul Florin Costiniu a fost condamnat definitiv la 4 ani de închisoare cu suspendare pentru că și-a traficat influența în dosarul senatorului Cătălin Voicu și că dumneavoastră nu-i faceți nimic, dar absolut nimic pentru ca noi să nu-i mai plătim lunar acestui magistrat dovedit corupt o pensie uriașă (16.063 lei/lună), de merit!!! Asta după ce CSM i-a acceptat pensionarea pe repede înainte deși fusese arestat preventiv – e drept, numai trei zile, pentru că niște colegi judecători l-au eliberat rapid.
Da, România este un stat de drept în multe privințe, dar MCV tocmai asta ne spune: că avem mari probleme cu justiția controlată prin intermediul unor magistrați corupți de diferiți oameni de afaceri, politicieni sau personaje de altă factură.
Doamnă ministru Prună, în această țară sunt judecători și procurori care răspund la comenzi. Sunt pline tribunalele din țară de astfel de personaje sinistre. Nu este o supoziție, ci un fapt real că sunt judecători și procurori aflați în simbria unor servicii secrete sau care răspund la ordinele celui care i-a pus în funcție. Sunt de notorietate dovezile care ne spun că multe dintre posturile înalte din parchete sau din tribunale au fost atribuite prin mită sau sprijin politic, adică anumiți magistrați au plătit sau au fost protejați ca să fie unși mari șefi. Cel mai bun exemplu este Florin Costiniu, promovat de PSD șef de secție la ÎCCJ după ce a fost secretar general al Camerei Deputaţilor, în 8 februarie 2001.
Anterior, Costiniu a deţinut tot funcţii politice: director, secretar de stat în Ministerul Justiţiei şi chiar ministru al Justiţiei, pentru o scurtă perioadă – motiv pentru care senatorul Voicu i se adresa cu „domnule ministru” iar el îi răspundea cu „domnule general”, deoarece îi dăduse epoleți președintele Iliescu.
Florin Costiniu și-a „ispăşit” pedeapsa la cabinetul său de avocatură, pentru că Baroul București l-a protejat și menținut în funcție.
Ei bine, cei care i-au sprijinit financiar sau politic îi și controlează pe respectivii magistrați.
Doamnă ministru Raluca Prună, prin declarația dumneavoastră ați produs o glumă bună pentru fostul președinte Traian Băsescu și o inepție fără margini pentru cea care vă susține și vă protejează, doamna Monica Macovei.
Așadar, cu tot respectul față de o doamnă și de un ministru, o invit pe Raluca Prună să treacă la cratiță și să ne lase în durerea noastră care tocmai a pus la butoniera de la piept a 26-a primăvară!
