După amânarea intenționată luată săptămâna trecută, un judecător de la Curtea de Apel București (CAB) va decide luni, exact la doi ani de la violențele jandarmilor de la Mitingul Diasporei, dacă va admite solicitarea DIICOT de redeschidere parțială a dosarului „10 August”, clasat pe furiș în 26 iunie.
Redeschiderea urmăririi penale față de șefii Jandarmeriei care au ordonat gazarea și îndepărtarea cu tunuri de apă a protestatarilor pașnici, a fost cerută de procurorul-șef al DIICOT, Giorgiana Hosu, după ce președintele Klaus Iohannis s-a declarat public nemulțumit de soluție.
Iohannis, despre clasarea dosarului 10 august: Am foarte mare încredere în sistemul de justiţie
„Personal, mi-aş dori să se cerceteze mai în detaliu aceste lucruri”, a decretat Iohannis, într-o declarație la Palatul Cotroceni.
Redeschiderea dosarului „10 August”. Iohannis: „Am spus că, personal, mi-aş dori să se cerceteze mai în detaliu”
Dacă dosarul va fi redeschis, el va reveni de la DIICOT – unde fusese cerut „pentru studiu”, în iunie 2019 – la Secția Militară de la Parchetul General, care declanșase urmărirea penală a șefilor Jandarmeriei care le-au ordonat subalternilor să pulverizeze în mulțime gaze lacrimogene și să utilizeze tunurile de apă: colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, maiorul Laurenţiu Cazan, colonelul Cătălin Sindile.
DIICOT a clasat dosarul 10 August, la 2 ani de la violențele jandarmilor. Cazan, Cucoș, Sindile scapă de urmărirea penală
Clasarea dosarului 10 August, la loc comanda! De ce se redeschide urmărirea penală faţă de Cucoș, Cazan, Sindile
Joia trecută, judecătorul de la CAB a stabilit citarea foștilor şefi ai Jandarmeriei – salvați de urmărirea penală prin „grija” DIICOT -, pentru a se prezinte la proces luni, 10 august.
Cioloș: „Justiția este datoare să meargă până la capăt, pentru că ea are un rol vindecător”
Fostul premier Dacian Cioloș, acum europarlamentar și lider al PLUS și Renew Europe, a transmis luni dimineață, într-o postare pe Facebook, că „până astăzi, statul român și instituțiile sale sunt în culpă în ceea ce privește recunoașterea adevărului din spatele violențelor din 10 august”.
Publicăm integral mesajul său:
„O societate care își lasă rănile să sângereze este o societate predispusă la infecții traumatizante. O societate divizată de conflicte interne este o pradă ușoară pentru conspirații și manipulări de cea mai joasă speță. 10 august și dosarul aferent agresiunilor din acea zi este o astfel de rană. Și nu e primul caz cu o încărcătură de o emoționalitate dureroasă. Avem situații similare și în ceea ce privește dosarul Revoluției sau cel al Mineriadei. Agresiunile asupra societății și asupra cetățenilor pe care nu încercăm să le închidem prin descoperirea adevărului și prin stabilirea unui verdict deasupra oricărei îndoieli lasă urme adânci, peste care nu se poate trece.
Procurorii și magistrații care sunt implicați în acest caz specific, la fel ca cei care încă mai au în lucru dosarele controversate din istoria recentă a României, nu trebuie supuși nici unei presiuni dinspre clasa politică. Am văzut această tentație din multe părți, în unele cazuri chiar cu bună intenție. Nu cred că ajută, ci doar alterează rezultatul final. Aș vrea să vă cer să ne abținem de la a face presiuni, dar să nu uităm că în aceste cazuri justiția este datoare să meargă până la capăt, pentru că ea are un rol vindecător. E un moment foarte bun pentru o exprimare a independenței justiției de politic, de modul clasic de a permite interferențe simbolice și presiuni. Putem construi împreună un nou gen de relație în care politicul să respecte munca și efortul justiției știind cât se poate de clar că nu i se va permite niciodată să facă presiuni sau să intervină, indiferent de pretextul sub care e interesat să o facă. În definitiv, victimele și agresorii sunt cu toții cetățeni români, iar lipsa unei concluzii oneste, a identificării și pedepsirii vinovaților nu va rămâne fără efecte negative asupra tuturor.
Și sunt convins că permanentizarea acestor răni contribuie cât se poate de decisiv la o stare de neîncredere în interiorul societății românești. O stare care permite cetățenilor abuzați și dezamăgiți să își piardă încrederea în stat și în instituțiile sale și să apeleze la orice mijloace au la îndemână pentru a se proteja pe sine. Ordinea și disciplina la care visează multă lume nu se obțin cu agresivitate și amenzi. Se construiesc pe încredere și pe respectarea adevărului. Or, până astăzi, statul român și instituțiile sale sunt în culpă în ceea ce privește recunoașterea adevărului din spatele violențelor din 10 august”.
